Sarmizegetusa Regia, de nerecunoscut în 1980. Imaginile aeriene unice care arată cum a fost transformată capitala dacică în filmul dedicat lui Nicolae Ceauşescu
0O serie de imagini aeriene, prezentate în filmul „Burebista” din anul 1980, înfăţişau Sarmizegetusa Regia cu totul diferit faţă de priveliştea oferită de aşezarea dacică în prezent. Monumentul trecea în acea vreme prin cele mai mari transformări din istoria recentă şi a servit ca decor pentru controversatul film dedicat istoriei regelui Burebista.
Sarmizegetusa Regia a fost folosită ca decor pentru unul dintre cele mai controversate filme din istoria cinematografiei româneşti, Burebista, realizat în anul 1980. Aşezarea antică este înfăţişată la începutul filmului, în imagini aeriene, şi apoi devine locul încoronării regelui Burebista. În secvenţele de început ale filmului, alături de Sarmizegetusa Regia este prezentată şi cetatea dacică de la Blidaru. Imaginile color înfăţişează o aşezare cu totul diferită faţă de cea pe care o văd turiştii în prezent. De la înălţime, pe teritoriul Sarmizegetusei Regia, pot fi observate blocurile de beton amplasate pe terase, în prezent înlăturate, ziduri de sprijin masive, acoperite în prezent şi o casă, ridicată în incinta sacră.
Amprenta politică a comunismului pe filmul istoric
„La mai puţin de şapte secole de la întemeierea cetăţii ei, Roma devine centrul lumii antice şi se pregăteşte să devină cel mai mare imperiu al tuturor timpurilor. În anul 70 înaintea erei noastre, adică 683 ab urbe condita, expansiunea mondială a Romei se apropie la sud de Dunăre de unde se întindeau bogatele pământuri ale geto-dacilor uniţi acum într-un mare şi puternic regat sub sceptrul viteazului şi enigmaticului rege Burebista. De-acum înainte, în faţa ambiţiosului Iuliu Cezar şi a invincibilelor lui legiuni romane şi barbare rămânea un singur regat nesupus - Dacia - şi un singur rege neînvins - el, Burebista”, a fost textul care însoţea scenele în care apăreau cetăţile dacice.
Filmul Burebista, a cărui premieră a avut loc în 22 septembrie 1980, la Cinematograful Patria din Bucureşt, a fost vizionat de aproape cinci milioane de telespectatori în cinematografele româneşti, în perioada 1980 – 2007, potrivit statisticilor Centrului Naţional al Cinematografiei. A stârnit însă numeroase controverse, din cauza caracterului propagandistic dedicat regimului comunist şi lui Nicolae Ceauşescu şi a mistificării personajului istoric Burebista.
Proiectul controversat de conservare a Sarmizegetusei Regia
În 1980, Sarmizegetusa Regia a trecut prin cele mai mari schimbări din istoria recentă. A intrat într-un proces de „înfrumuseţare“, motivat de celebrarea a 2050 de ani de la „crearea primului stat dac centralizat şi independent, sub conducerea lui Burebista“, dar şi de vizita anunţată a lui Nicolae Ceauşescu. Marele proiect de restaurare a complexului arheologic a fost plănuit încă din anul 1977, în plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român, iar lucrările au început în anul 1980. Specialiştii de la Muzeul din Deva, arheologi şi restauratori, dar şi arhitecţi şi ingineri de la Institutul de Proiectări Hunedoara au luat parte la transformarea Samizegetusei Regia. Proiectul s-a derulat în perioada 1980-1981 şi a fost stopat din lipsa fondurilor, dar şi din cauza renunţării la soluţiile găsite la acea vreme pentru valorificarea sitului.
În cei aproape doi ani de lucrări, restauratorii au întregit cu ciment soarele de andezit, au plantat stâlpii din lemn în marele sanctuar solar, au înlocuit blocurile din calcar degradate cu replici, au adus discuri şi blocuri din beton în incinta sacră, pentru a-i schimba aspectul, au înălţat şi protejat zidurile de apărare. Au intenţionat, de asemenea, chiar mutarea soarelui de andezit din Sarmizegetusa Regia la Muzeul din Deva, şi înlocuirea acestuia cu o replică. În anul 2000, plintele originale au fost puse la loc, cu mari eforturi, de arheologi, iar în vara anului 2010, aproape 50 de discuri din beton „plantate“ la începutul anilor 1980 în Sarmizegetusa Regia au fost îndepărtate din sit, conform unei dispoziţii a Ministerului Culturii.
Vă recomandăm şi:
Noi probleme au apărut pe şantierul drumului judeţean spre Sarmizegetusa Regia. În apropierea monumentului UNESCO, a avut loc o alunecare de teren, iar şantierul viitoarei şosele a fost acoperit cu metri cubi de pământ şi bolovani, desprinşi din versant.
Nicolae Ceauşescu şi-a anunţat vizita la Sarmizegetusa Regia la începutul anilor ’80. În aşteptarea lui, vechea capitală a Daciei din Munţii Orăştiei urma să treacă printr-una dintre cele mai mari transformări: a fost „împodobită“ cu blocuri şi discuri din beton şi prefabricate. Lucrările au lăsat urme adânci.
Istoricii români au oferit de-a lungul timpului explicaţii pentru numeroasele mistere legate de modul în care strămoşii noştri exploatau şi prelucrau aurul, într-una dintre cele mai vechi şi mai bogate regiuni aurifere ale Europei, cea din Munţii Apuseni.