Săptămână decisivă pentru traficanţii de comori antice, furate din cetăţile dacice

Curtea de Apel Alba Iulia ar putea decide la sfârşitul acestei săptămâni soarta celor zece inculpaţi în dosarul traficanţilor de comori arheologice sustrase din cetăţile dacice din Munţii Orăştiei. Procesul are termen în 15 ianuarie.

La sfârşitul acestei săptămâni, la Curtea de Apel Alba Iulia sunt judecaţi 10 inculpaţi, implicaţi în traficul de comori antice, în valoare de peste trei milioane de euro furate din siturile Munţilor Orăştiei. Gruparea traficanţilor a fost condusă de sârbul Ilic Ljubisa, susţineau anchetatorii.

În august 2015, inculpaţii au fost condamnaţi de Judecătoria Deva la pedepse cu închisoarea, între doi ani şi şase ani, pentru infracţiuni legate de tăinuire, complicitate la infracţiunea de furt calificat asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural aflat în situri arheologice, constituire a unui grup infracţional organizat şi furt calificat asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural aflat în situri arheologice, acces cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic, fără autorizare prealabilă, şantaj.

Epopeea comorilor dacice
În dosarul finalizat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia din anul 2008, au fost trimişi în faţa instanţei Ilic Ljubisa (cetăţean sârb), Radu Horia Camil, Daniel Jurcă, Călin Corhan, Ioan Bodea, Ilie Luncan, Viorica Luncan, Daniel Moc, Ovidiu Olah şi Remus Popa, fiind inculpaţi pentru că în urma acţiunilor ilegale de braconaj întreprinse în siturile arheologice din Munţii Orăştiei, în perioada 1998 – 2007, ar fi produs statului român o pagubă de aproximativ trei milioane de euro.

Bunurile sustrase, printre care mai multe brăţări dacice din aur masiv, au ajuns în Occident, fiind vândute pe piaţa neagră a antichităţilor. Potrivit anchetatorilor, la o singură acţiune a braconierilor, în vara anului 1999, în zona Dealului Grădiştii, (situl “Sub Munchea Cetăţii”, aflat la 40 de metri de incinta sacră a cetăţii Sarmisegetuza Regia), aceştia au descoperit un tezaur valoros, alcătuit din două brăţări dacice din aur masiv, 200 monede Lysimach din aur şi 500 tetradrahme din argint, comori care au ajuns în colecţiile private ale unor cetăţeni străini şi doar o mică parte din ele a mai fost recuperată. Metoda ingenioasă prin care o parte dintre piese au fost scoase din ţară, prin vama Nădlac, era transportarea lor în rezervorul unor maşini.

Vă recomandăm şi:

Fenomenul straniu din Sarmizegetusa Regia, înaintea solstiţiului de iarnă. Cum se înfăţişează capitala Regatului Dac

Zeci de oameni au ajuns în aceste zile la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, pentru a se bucura, spun ei, de solstiţiul de iarnă. Unii dintre turiştii care au urcat la Sarmizegetusa au relatat de ce locul este atât de important pentru ei, în această perioadă. Totodată, vizitatorii susţin că a fost prima dată în ultimii ani când, în preajma solstiţiului, cetatea nu a fost acoperită de omăt.

Marile secrete ale cetăţii dacice din Hunedoara. Cimitirul ciudat al copiilor din grădina castelului şi mormintele „lupilor daci“ îngropaţi lângă arme

O cetate dacică, un cimitir în care dacii au înhumat cadavrele şi rămăşiţele trupurilor incinerate a zeci de copii şi mormintele unor războinici daci sunt doar câteva dintre descoperirile arheologice uimitoare din vecinătatea Castelului Corvinilor. Potrivit arheologilor, aşezarea antică, foarte puţin cercetată până în prezent, ar putea rivaliza cu mult mai celebrele cetăţi dacice din Munţii Orăştiei.

Cetăţile dacice vandalizate: Consiliul Judeţean deplânge soarta monumentelor UNESCO şi cere administrarea lor

Consiliul Judeţean Hunedoara deplânge soarta celor trei cetăţi dacice din Munţii Orăştiei, vandalizate zilele trecute de persoane necunoscute. Adrian David, şeful instituţiei, a trimis un memoriu autorităţilor centrale ale statului, în care solicită preluarea în administrare a monumentelor, de către CJ Hunedoara, după modelul Sarmizegetusa Regia.