Retrocedările controversate din Retezat. De ce a fost suspendat procesul pentru cele peste 10.000 de hectare
0Procesul retrocedărilro controversate a peste 10.000 de hectare din Masivul Retezat a început în 2009, însă este departe de a fi încheiat.
A trecut un an de când Judecătoria Haţeg a soluţionat, pe fond, dosarul retrocedărilor controversate a peste 10.000 de hectare din Masivul Retezat.
Secretele tunelurilor de zeci de kilometri construite sub Retezat, pentru barajul Gura Apelor VIDEO
Prin sentinţa din august 2020, instanţa a stabilit că în 2006, presupusele moştenitoare ale familiei Kendeffy au primit ilegal titlurile de proprietate asupra suprafeţelor solicitate. Reprezentanţii acestora au declarat recurs, iar procesul s-a mutat la Tribunalul Hunedoara, unde este aşteptată sentinţa definitivă.
Între timp, din luna martie, judecarea cauzei a fost suspendată la tribunal, până la soluţionarea unui alt dosar, în care Academia Română a solicitat îndreptarea unei erori materiale în dosarul retrocedărilor din Retezat.
În 25 august, Judecătoria Hunedoara a respins cererile formulate şi precizate de Academia Română şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice de îndreptare-completare a sentinţei civile din dosarul retrocedărilor. Soluţia poate fi atacată cu recurs, iar abia după soluţionarea definitivă a acestui dosar, procesul retrocedărilor controversate din Retezat va putea fi reluat la Tribunalul Hunedoara.
12 ani au trecut de la începerea procesului
Procesul celei mai controversate retrocedări de terenuri din judeţul Hunedoara a început în anul 2009 la Judecătoria Haţeg, după ce Academia Română a solicitat anularea celor trei titluri de proprietate acordate presupuşilor moştenitori ai familiei Kendeffy. Lipsa cetăţeniei române, a unui testament, despăgubirile acordate de statul român în trecut familiei Kendeffy şi faptul că legea nu permite retrocedarea terenurilor dintr-un parc naţional s-au numărat printre motivele invocate de statul român prin Ministerul Finanţelor şi de Academia Română, pentru a recupera Retezatul.
Astfel, instanţa de fond a stabilit că presupusele moştenitoare ale fraţilor Ludovic (Lajos) şi Gabor Kendeffy nu puteau solicita şi nu erau îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele de 3.679 ha şi 9.400 mp., respectiv 6.029 ha si 9.000 mp pe teritoriul comunei Râu de Mori, în cotă de 1/1, deoarece până la sfârşitul anilor ´20, statul român plătise despăgubiri juste foştilor proprietari ai terenurilor, în urma unor acorduri şi a unor procese internaţionale.
Maria Kendeffy, în calitate de noră a lui Gabor Kendeffy, avea nevoie de un certificat de moştenitor sau să fie menţionată în testament pentru a putea primi titlurile de proprietate - se arată în dosar. Nici fiica ei, Elisabeth Pongracz, nu putea fi îndrepătăţită să solicite reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din Retezat, ea neavând cetăţenie română în 2005. Cele două austriece au fost împroprietărite în 2006 inclusiv cu terenuri din Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele, a căror înstrăinare era interzisă, a mai stabilit instanţa de fond.
Vă recomandăm să citiţi şi:
FOTO Secretele lacurilor glaciare din Retezat. Unde se află „minunile albastre“ din inima munţilor