Proiectul minier Certej a primit ilegal autorizaţie de construcţie de la primărie
0Inspectoratul de Stat în Construcţii a stabilit că Primăria comunei Certeju de Sus a acordat ilegal autorizaţia de construire solicitată de societatea Deva Gold, pentru a demara proiectul exploatării miniere de la Certej.
Mining Watch Romania, organizaţie care monitorizează avizarea proiectelor miniere pe bază de cianuri, a reclamat modul în care în luna septembrie a anului trecut societatea Deva Gold, care derulează proiectul minier de la Certej, a primit autorizaţie de construcţie pentru demararea lucrărilor în perimetrul minier.
Sesizarea organizaţiei de mediu nu a fost luată în seamă de administraţia locală din Certeju de Sus, care nu a răspuns solicitării.
„Mining Watch România s-a văzut nevoită să recurgă la justiţie pentru obligarea Primăriei la publicarea autorizaţiei”, a informat Mining Watch România.
În urma unui control efectuat la primăria comunei hunedorene, Inspectoratul de Stat în Construcţii a stabilit că autorizaţia de construire pentru execuţia proiectului minier a fost emisă ilegal societăţii Deva Gold. Emiterea ei a fost făcută în baza unei documentaţii incomplete.
Inspectoratul Judeţean de Construcţii Hunedoara a sesizat Instituţia Prefectului – judeţul Hunedoara, în vederea anulării, de către instanţele de contencios, a autorizaţiei de construire nr. 10/16.09.2014, pentru executarea lucrărilor de construire „Exploatarea minereurilor arginto-aurifere din perimetrul Certej – organizarea execuţiei lucrărilor”, a informat Mining Watch România.
“Considerăm că începerea exploatării aurului la Certej se produce prin nerespectarea principiilor statului de drept şi împotriva zecilor de mii de cetăţeni care se împotrivesc cianurării României”, a declarat Roxana Pencea, reprezentant al Mining Watch România. Reprezentanţii Primăriei Certeju de Sus nu au comentat acuzaţiile organizaţiei de mediu.
În Certej, investiţia în proiectul minier va duce la extracţia a patru tone de aur şi a circa 20 de tone de argint, dintr-un perimetru minier întins pe aproape 450 de hectare de teren. „Vom folosi tehnologii moderne, iar cianura nu va fi folosită decât în ultima fază, cea de deconcentrare. Iar dacă nu va fi permisă utilizarea cianurii, vom căuta alte soluţii”, afirma Nicolae Stanca, director al Deva Gold, în urmă cu un an, după ce compania a primit autorizaţia de mediu necesară demarării proiectului.
Amintirea dezastrului ecologic
De aproape un deceniu, minele din împrejurimile Certejului de Sus, o comună cu 3.000 de locuitori, aflată la circa 20 de kilometri de municipiul Deva, nu mai funcţionează. În 2006, câteva sute de oameni mai lucrau în mina Coranda, ultima închisă. Din vechea exploatare au rămas clădirile ruinate, intrate în patrimoniul unui lichidator, câteva terenuri şi construcţii rar folosite, un punct muzeistic, un iaz de decantare care urmează să fie ecologizat şi intrarea în mină, pe ale cărei porţi a fost pus lacătul. Comunitatea păstrează amintirea unui dezastru ecologic soldat aproape 100 de morţi. În 31 octombrie 1971, digul iazului de decantare al minei s-a rupt, iar sute de mii de metri cubi de steril s-au prăbuşit peste cartierele comunei Soarta Certejului se poate schimba după proiectul minier estimat la 300 de milioane de euro, însă părerile sunt împărţite între îngrijorarea oamenilor faţă de poluarea zonei şi cea a lipsei locurilor de muncă.
Vă recomandăm şi:
Minele de fier din Ghelari au o istorie de peste două milenii, însă povestea exploatărilor miniere are un final trist. De aproape zece ani, minele din Ţinutul Pădurenilor au fost închise, iar cele mai multe dintre clădirile lor au fost lăsate pradă jefuitorilor, care le-au distrus cărămidă cu cărămidă.
VIDEO Agonia Barburei, satul foştilor căutători de aur din Munţii Metaliferi
Doar 120 de oameni mai trăiesc în casele satului hunedorean Barbura, înfiinţat în urmă cu două secole în Munţii Metaliferi, în apropierea zăcămintelor de aur şi cupru. Cele două mine din sat au fost închise, iar localnicii se plâng de dezastrul ecologic şi social care a urmat mineritului.