Proiectul hidroenergetic uriaş care a acumulat trei decenii de întârzieri. Când vor fi gata lucrările la barajul Mihăileni
0Aproape trei decenii de întârzieri au înregistrat lucrările la barajul şi lacul de acumulare de la Mihăileni (judeţul Hunedoara), unul dintre cele mai ambiţioase proiecte hidroenergetice din România anilor ’80.
Barajul şi lacul de acumulare de la Mihăileni, o localitate aflată în vecinătatea municipiului Brad, la limita judeţelor Hunedoara şi Alba, se află în construcţie încă din anul 1987, iar lucrările trebuiau finalizate în cinci ani.
Investiţia de pe râul Crişul Alb, a cărei valoare actualizată se ridică la 162,8 milioane de lei, se numără printre proiectele hidro-energetice cele mai întârziate din România. La 32 de ani de la începerea lucrărilor „Acumularea Mihăileni” se află încă în şantier, dar în lipsa îngrijirii la poalele barajului, pe râul Crişul Alb, s-au strâns tone de gunoaie.
Termenul de punere în funcţiune este anul 2022, potrivit reprezentanţilor Ministerului Apelor şi Pădurilor. Ministerul a alocat în acest an 5,5 milioane de lei pentru continuarea investiţiei, de care iniţial urmau să beneficieze peste 20.000 de oameni din zona Bradului şi numeroasele uzine şi exploatări miniere din zonă din anii 1980, aproape toate dispărute în ultimii ani.
Pe ultima sută de metri
Lucrările prevedeau construcţia unui baraj cu o lungime de aproape 300 de metri şi o înălţime maximă de 24 de metri, precum şi amenajarea unul lac de acumulare cu un volum de peste 10 milioane de metri cubi, o suprafaţă de 110 hectare şi o lungime de 4,5 kilometri.
„Acumularea va îndeplini funcţiuni complexe de gospodărire a apelor din zona Brad – Gura Barza: asigurarea necesarului de apã pentru alimentarea populaţiei şi industriilor miniere; producerea de energie electrică (1,2 Gw/an); apărarea împotriva inundaţiilor a industriei şi amenajărilor agricole din lunca Crişul Alb pe sectorul Mihăileni – Vaţa, prin atenuarea viiturilor. Sursele de apã din zonă nu pot acoperi în regim natural necesarul de apă şi din această cauză este necesară realizarea acumulării pentru compensarea deficitelor de debite şi pentru regularizarea scurgerii. Râul Crişul Alb care traversează zona are un caracter torenţial, cu viituri importante care provoacă inundarea întreprinderilor miniere, a localităţiilor şi terenurilor agricole riverane. Amploarea şi frecvenţa inundaţiilor din ultimii ani au fost cauzate de capacitatea de scurgere a albiei reduse, ca urmare a ocupării terenurilor din lunca râului prin construcţiile unităţilor miniere şi ale localităţilor”, informa recent Ministerul Apelor şi Pădurilor.
Acumularea Mihãileni controlează scurgerea pe un bazin important având efect de regularizare atât a debitelor scăzute din perioadele de secetă cât şi a viiturilor. Lucrările au demarat într-un ritm susţinut, iar în primii trei ani au ajuns la un stadiu de peste 60 la sută. Între timp, aproape 70 de gospodării au fost strămutate pentru a face loc noului lac. Din 1990, deşi statul român a continuat să aloce fonduri pentru realizarea investiţiei, finalizarea construcţiei barajului de la Mihăileni nu a mai fost realizată. Proiectul hidroenergetic a ajuns la stadiul de 95 la sută.
Vă recomandăm să citiţi şi: