Procesul pentru matriţa unică, găsită în Sarmizegetusa Regia. Tânăra care a cerut recompensa va ajunge la interogatoriu

Andreea Ciuciu, tânăra care a cerut despăgubiri de 500.000 de lei, pentru participarea la găsirea matriţei antice din Sarmizegetusa Regia, a fost chemată la interogatoriu, de magistraţi.

Tribunalul Hunedoara a decis, marţi, interogarea tinerei care a cerut recompensa de 500.000 de lei pentru că ar fi participat la descoperirea celebrei matriţe din Sarmizegetusa Regia. Mărturia Andreei Ciuciu a fost stabilită pentru data de 30 mai. Andreea Ciuciu, o  tânără din Arad care spune că ar fi participat la găsirea matriţei antice a solicitat în instanţă despăgubiri de 500.000 de lei.

În solicitarea de despăgubire depusă la tribunal, tânăra a susţinut următoarele:

„La data de 23 iunie 2013, împreună cu un grup de prieteni am vizitat vestigiile cetăţii Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei. Acest grup de prieteni era compus, pe lângă subsemnata, din numiţii Trufaş Ioan, Robert Kurti, Gura Cristian şi soţia acestuia şi Radu Brilinsky şi soţia acestuia. Făcând o plimbare prin pădurea din jurul cetăţii, o persoană din grup a observat un arbore doborât de furtună, smuls din pământ cu tot cu rădăcini. Uitându-ne cu mai mare atenţie în groapa astfel formată ni s-a părut că observăm, ieşind din pământ, un obiect cu forma regulată. Din curiozitate şi iniţial pe un fond de glumă, ne-am apropiat şi am început să dezgropăm obiectul care se dovedea a fi unul unul din metal, dar niciunul dintre noi nu putea determina despre ce este vorba. Dându-ne seama că obiectul ar putea reprezenta un artefact antic, probabil dacic, având în vedere locaţia unde ne găseam, l-am dezgropat de tot, l-am introdus în rucsacul unuia dintre cei din grup şi l-am transportat la tatăl lui Radu Brilinsky, unul dintre membrii grupului nostru. Aceasta pentru că tatăl lui Radu Brilinsky, Vladimir Brilinsky, era administratorul sitului Sarmizegetusa. Când a văzut obiectul, Vladimir Brilinsky a luat legătura cu superiorii săi şi cu diverse cadre universitare din domeniul istoriei şi arheologiei, pentru a-i încunoştinţa despre descoperire”, a susţinut Andreea Ciuciu, în cererea depusă iniţial la muzeu şi apoi la Judecătoria Deva, care a ajuns în final, la Tribunalul Hunedoara.Versiunea Andreei Ciuciu despre descoperirea matriţei antice prezintă diferenţe de cea relatată oficial de reprezentanţii sitului UNESCO.

Veche de circa două milenii, matriţa din bronz, cu o greutate de circa opt kilograme şi o formă hexagonală, ar fi fost folosită pentru confecţionarea unor obiecte de artă din metal. Pe artefact au fost încrustate scene de luptă între animale, reale şi fabuloase, care au dat naştere mai multor interpretări. Potrivit istoricilor, prezenţa matriţei în capitala Regatului Dac reprezintă o dovadă în plus a conectării acestui spaţiu cultural la fluxul artistic şi tehnologic de foarte bună calitate din antichitate. Matriţa poate fi văzută la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

Vă recomandăm şi:

Enigmele matriţei din Sarmizegetusa Regia: de unde provin lupii înaripaţi şi ce simbolizează fioroşii grifoni, ilustraţi pe artefactul antic, unic în lume

Matriţa de la Sarmizegetusa Regia, considerată printre cele mai valoroase piese arheologice descoperite în ultimele decenii în România, ascunde enigme care până în prezent nu au putut fi descifrate.  Unele dintre ele sunt legate de prezenţa animalelor fabuloase încrustate în artefactul antic din bronz: grifoni cu capete de lup şi cozi de leu, înfăţişări extrem de rare în arta popoarelor din Antichitate.

FOTO Imagini unice cu descoperirea fabuloasă din Sarmizegetusa Regia ţinută „la secret“ timp de doi ani: matriţa antică a bijutierului din capitala Daciei

Imagini în care este înfăţişată cea mai importantă descoperire arheologică realizată în ultimii ani în Sarmizegetusa Regia au fost publicate, în premieră, la doi ani de la data descoperirii comorii arheologice. Fotografiile caree înfăţişează matriţa bijutierului din fosta capitală a Daciei preromane au fost realizate de Vladimir Brilinsky, omul care a descoperit obiectul misterios.

Cele mai faimoase bijuterii ale dacilor. Cât de pricepuţi erau meşterii din atelierele Sarmizegetusei în prelucrarea aurului şi unde au dispărut comorile lor

Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brăţările din aur masiv, din vremea dacilor, bogat împodobite. Obiectele unice spun povestea măiestriei cu care dacii prelucrau metalele, susţin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparţinut vechilor locuitori ai ţinuturilor Carpaţilor s-au pierdut pentru totdeauna.