Problemele lacului de acumulare de la marginea Haţegului. Ce se poate observa pe malurile sale
0Lucrările de reabilitare pe malurile lacului de acumulare de la Haţeg sunt necesare ca lacul să poată fi exploatat în parametri normali.
Hidroelectrica a scos a licitaţie publică realizarea documentaţiilor tehnice pentru lucrările de reparaţii la digurile barajului Centralei hidroelectrice Haţeg de pe Râul Mare. Potrivit unui raport al Hidroelectrica, lucrările de reabilitare se impun, din cauza infiltraţiilor de apă observate încă de la punerea în funcţiunea a acumulării.
Amenajarea Haţeg se întinde pe 118 hectare şi este delimitată de un dig complet la malul stâng şi de un dig de protecţie la malul drept. Lungimea totală a lacului este de 4.880 metri şi înălţimea maximă este de opt metri. Lacul are un volum de 11,58 milioane de metru cubi, din care 0,85 milioane metri cubi utili energetic. Nivelul normal de retenţie este de 330 metri deasupra mării (mdM).
„Digurile amenajării CHE Haţeg s-au confruntat cu probleme de exfiltraţii încă de la punerea în funcţiune, în anul 1989. Din acest motiv, începând cu anul 1996 acumularea a funcţionat cu restricţii de cotă de 2,5 mdM, de la 330 mdM la nivelul restricţionat de 327 mdM. Deoarece etanşarea în profunzime a prezentat multe imperfecţiuni, iar contracanalele nu au fost executate conform proiectului spre coada lacului, odată cu umplerea lacului au apărut exfiltraţii prin diguri”, informează un raport al Hidroelectrica.
Barajul de la Haţeg. Foto: Hidroelectrica.
Au urmat o serie de cicluri de umplere – golire a lacului şi au avut loc lucrări suplimentare pentru lungirea drumului apei care se exfltrează din lac sub dig, care au rezolvat parţial problemele de infiltraţii şi pentru durate relativ scurte. La mijlocul anilor ´90, în apropierea digurilor au apărut băltiri, iar din 1996 cota în lac a fost redusă până la cota minimă de exploatare, de 322,5 m, atinsă în decembrie 2001.
Băltiri. Sursa: raport Hidroelectrica.
„În prezent în urma observaţiilor vizuale, de-a lungul contracanalelor digurilor s-au constatat: umectări, ravenări, izvoare. S-a observat că atât pe digul malului stâng cât şi pe digul malului drept, izvoarele monitorizate sunt influenţate de cota în lac. Pentru ridicarea nivelului de retenţie de la nivelul restricţionat de 327,5 mdM la nivelul normal de retenţie proiectat de 330 mdM şi asigurarea exploatării în condiţii de siguranţă a CHE Haţeg la acest nivel, sunt necesare lucrări de remediere a defectelor prezentate”, se arată în raport.
Mai puteţi citi şi:
Secretele tunelurilor de zeci de kilometri construite sub Retezat, pentru barajul Gura Apelor VIDEO