Priveliştea de vis a Mănăstirii Prislop. Ce se întâmplă când locul iese de sub efectul pelerinajelor la Arsenie Boca
0Mănăstirea Prislop se numără printre cele mai vizitate aşezăminte religioase din România. Aproape zilnic, pelerinii fac cozi la mormântul duhovnicului Arsenie Boca, însă la orele serii, când numărul vizitatorilor se împuţinează, liniştea se lasă pe mănăstire, iar rămaşi se pot reculege, fără a fi deranjaţi de aglomeraţie, în mijlocul unor peisaje de vis.
Mii de pelerini ajung în fiecare sfârşit de săptămână la Mănăstirea Prislop, unde se află locul de veci al duhovnicului Arsenie Boca. Curtea aşezării se aglomerează cu oameni veniţi din toate colţurile ţării, în timp ce parcarea se umple de autocare şi maşini.
Ultimii kilometri ai drumului spre locul din Ţara Haţegului pot deveni, în zilele aglomerate, un calvar pentru şoferi, deoarece şoseaua aflată în şantier de aproape doi ani şi este plină de gropi. Pe aleea spre mormântul lui Arsenie Boca, deseori se formează cozi imense, la care pelerinii aşteaptă zeci de minute pentru a ajunge să se roage în faţa locului de veci. Pelerinajele şi numărul mare al oamenilor aduc deseori oboaseală şi disconfort. Spre seară, liniştea se aşterne din nou peste mănăstire, turiştii se împuţinează, iar cei care vizitează aşezământul în această perioadă se pot reculege în mijlocul unor peisaje de poveste, care înconjoară biserica veche de piatră.
O mănăstire legendară
Mănăstirea Prislop datează din secolul al XIV-lea, iar de-a lungul timpului a fost locul a numeroase evenimente care au intrat în istorie. În urmă cu cinci secole, în vecinătatea bisericii, călugărul Ioan şi-a amenajat o chilie, scobind o stâncă ascunsă de pădurea Silvaşului. A murit însă înainte de a termina de dăltuit fereastra chiliei, ucis de vânătorii care l-ar fi confundat cu un animal sălbatic.
La mănăstirea Prislop se află mormântul şi piatra funerară a domniţei Zamfira, fiica domnitorului muntean Moise Vodă Basarab. Lamijlocul secolului XVI, domniţa s-a refugiat în Ardeal, după ce tatăl ei a fost ucis. A vizitat mănăstirea din Ţara Haţegului, iar potrivit unor legende, după ce a băut din apa izvorului de la Prislop s-a vindecat de boala de care suferea. Atunci, domniţa a decis să restaureze din temelii biserica şi să-i dăruiască odoare scumpe şi „o icoană făcătoare de minuni”.
La Mănăstirea Prislop a fost înmormântat duhovnicul Arsenie Boca, una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei. Duhovnicul a slujit la mănăstirea Prislop din anul 1948, după ce fusese mutat din mănăstirea Brâncoveanu din Munţii Făgăraş. În zilele de sărbătoare, zeci de mii de pelerini în mănăstirea din Ţara Haţegului, pentru a se ruga în faţa mormântului părintelui Arsenie Boca.
Vă recomandăm şi:
Activitatea preotului Arsenie Boca a stârnit interes Securităţii. A fost anchetat şi arestat de mai multe ori, înlăturat apoi de la Mănăstirea Brâncoveanu şi de la Mănăstirea Prislop şi, în final, obligat să renunţe la preoţie. Prigoanei comuniste i-au urmat anii în care a fost urmărit de securişti. O serie de mărturii despre cea mai dificilă perioadă a vieţii sale arată cum era perceput Arsenie Boca în raporturile cu regimul comunist.
Mănăstirea Prislop îşi leagă numele de imaginea părintelui Arsenie Boca, al cărui mormânt a devenit loc de pelerinaj pentru un număr impresionant de pelerini. La aceeaşi mănăstirea a vieţuit, în urmă cu cinci secole, un alt duhovnic, a cărui poveste a făcut ca numele său să fie trecut între sfinţii Bisericii Ortodoxe Române.
Pelerinii care ajung în aceste zile la Mănăstirea Prislop din Ţara Haţegului, locul unde este înmormântat duhovnicul Arsenie Boca, sunt întâmpinaţi de un peisaj impresionant, datorat zăpezilor care s-au aşternut peste dealurile care înconjoară mănăstirea.