Porţi deschise la Castelul Corvinilor: cetatea medievală poate fi vizitată gratuit

Mii de oameni sunt aşteptaţi astăzi, în vizită la Castelul Corvinilor. Este Ziua porţilor deschise la castel, iar intrarea va fi gratuită.

Astăzi, de Ziua porţilor deschise la Castelul Corvinilor, turiştii care vor să viziteze monumetul istoric din Hunedoara o pot face gratuit. Mii de oameni sunt aşteptaţi la castelul medieval, un loc în care marea majoritatea a turiştilor sunt din afara municipiului Hunedoara.

Povestea monumentului
Castelul Corvinilor a fost construit în secolul XV, în vremea lui Ioan (Iancu) de Hunedoara, când voievodul Transilvaniei a decis transformarea unei aşezări din piatră de râu şi calcar, de pe Dealul Sânpetru, într-o fortăreaţă impunătoare, luxoasă şi indestructibilă în faţa atacurilor armate. Proiectul lui Ioan de Hunedoara a fost continuat de soţia sa, Elisabeta Szilagyi, şi apoi de familiile nobiliare care au avut în stăpânire cetatea.

De-a lungul istoriei, arhitectura castelului a suferit numeroase modificări. Cele mai importante dintre ele sunt consemnate în la sfîrşitul secolului al XIX-lea. Reabilitarea din temelii a avut loc după ce, în 13 aprilie 1854, în timpul unei furtuni, un trăznet a provocat un incendiu mistuitor. Flăcările au transformat în scrum acoperişul din şindrilă al cetăţii, grinzile, scările de lemn, plafoanele şi au devastat aproape întreg castelul, singura uşă din lemn care nu a fost atinsă, fiind tocmai poarta închisorii, veche de cinci secole.

Vreme de aproape zece ani, castelul a fost atunci părăsit, însă apoi a intrat în cea mai amplă operaţiune de renovare, întinsă pe aproape 40 de ani. În prezent, monumentul istoric se pregăteşte să intre într-o nouă etapă de restaurare, de această dată pe fonduri accesate prin programele Uniunii Europeană, potrivit autorităţilor locale.

Vă recomandăm şi:

Descoperirile uimitoare din cetatea dacilor Sarmizegetusa Regia: comori de aur, obiecte stranii şi mii de kosoni

O legendă veche din Munţii Orăştiei spune că în noaptea de Sânziene flăcările bat pe comori, iar oamenii pot vedea, deasupra locurilor unde acestea au fost ascunse, scântei ridicându-se spre cer. Mirajul aurului i-a îndemnat pe oameni, de secole, să scotocească ascunzişurile munţilor unde s-au aşezat strămoşii noştri. O serie de descoperiri din Sarmizegetusa Regia a scos la iveală bogăţia vechilor locuitori ai acestui ţinut.

Misterele porţilor energetice din Retezat, Sarmizegetusa Regia şi Prislop, locurile unde „cerurile se deschid” de Sânziene

Sarmizegetusa Regia, Mănăstirea Prislop şi Masivul Retezat oferă un motiv în plus pentru a fi printre cele mai căutate atracţii turistice din România. Se spune că în templele vechii capitale a Daciei, la mormântul părintelui Arsenie Boca şi pe munte, în anumite locuri, poate fi simţită energia pozitivă intensă. Iar unii dintre călătorii care au ajuns în aceste zone vorbesc despre câmpuri energetice şi chiar despre porţi spre alte lumi spirituale.

Blestemul lui Arsenie Boca: „Va lua ţara foc de la Prislop“. Cum a fost vânat de Securitate călugărul, la mănăstirea unde a petrecut cei mai tulburători ani

Arsenie Boca a stat zece ani la mănăstirea Prislop, loc despre care a spus: „va lua ţara foc de la Prislop”. În perioada în care a slujit în mănăstirea din Ţara Haţegului, Arsenie Boca a fost hărţuit continuu de organele Securităţii. A fost arestat de mai multe ori, anchetat şi trimis în închisorile regimului comunist, iar în final a fost alungat şi i s-a interzis să mai poarte veştmintele preoţeşti, pentru tot restul vieţii.