Pagube de peste două milioane de lei reclamate de minister la construcţia şoselei spre Sarmizegetusa Regia
0Ministerul Dezvoltării a stabilit că firma care a construit şoseaua dintre Costeşti şi Sarmizegetusa Regia a efectuat lucrări neeligibile în valoare de peste două milioane de lei. Proiectul a fost realizat cu finanţare de la Uniunea Europeană, iar Consiliul Judeţean Hunedoara este beneficiar al investiţiei.
Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE) a controlat modul în care a fost construită şoseaua de 18 kilometri dintre satul Costeşti şi situl UNESCO Sarmizegetusa Regia şi a constatat că lucrările au fost efectuate în mod defectuos, pe unele porţiuni, folosindu-se bolovani din râul Grădiştea ca umpluturi pentru susţinerea terasamentului şoselei, materialele fiind altele decât cele menţionate în proiect.
„Verificările privind obiectivul de investiţii ,<<Modernizare drumuri de acces pentru integrarea în circuitul turistic european a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei>> s-au efectuat de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene), care a transmis un Proces verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare prin care se consideră ca neeligibile lucrările ce privesc execuţia gabioanelor în valoare de 2.016.150,94 lei. Consiliul Judeţean Hunedoara a contestat constatările şi concluziile Procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare”, a informat Consiliul Judeţean Hunedoara.
Şosea cu ghinion
Noua şosea spre Sarmizegetusa Regia a fost dată în folosinţă în primăvara anului 2016, fiind construită în urma unui proiect al Consiliului Judeţean Hunedoara, finanţat din fonduri de la UE, prin Programul Operaţional Regional 2013. Proiectul de modernizare a DJ 705 A a avut ca termen de finalizare luna decembrie a anului 2015. Contractul a fost atribuit prin licitaţie publică SC Trans Construct Import Export SRL, pentru un preţ de 18,2 milioane de lei. Constructorilor li s-a dat termen ca până la finalul anului 2015 să finalizeze lucrările de modernizare a tronsonului rutier, însă problemele de ordin tehnic au întârziat derularea proiectului. Investiţia a fost realizată cu întârzieri, dar şi cu reclamaţii privind calitatea lucrărilor executate. La scurt timp după deschidere, drumul a intrat din nou în reparaţii, fiind plombat cu asfalt în circa 160 de locuri. De asemenea, în mai multe zone, în urma unor furtuni, alunecările de versanţi şi căderile de pietre au acoperit şoseaua. Cele mai mari distrugeri înregistrate pe noua şosea spre Sarmizegetusa Regia au avut loc în luna august a anului trecut, când în cel puţin cinci locuri ale drumului construit pe fonduri de la Uniunea Europeană, apele pârâului din Valea Albă şi ale Grădiştii au provocat surpări ale şoselei. De asemenea, în mai multe zone, alunecările de versanţi şi căderile de pietre şi de copaci au acoperit drumul.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Procurorii fac cercetări într-un dosar de abuz în serviciu şi furt calificat, după descoperirea întâmplătoare a unui vas antic din bronz, în satul Costeşti. Autorul descoperirii a predat artefactul la Primăria Orăştioara de Sus, dar viceprimarul comunei l-a aruncat la gunoi.
Sarmizegetusa Regia a devenit un „El Dorado“ al căutătorilor de comori dacice. Fiecare descoperire a stârnit fascinaţia românilor, dar şi o muţime de controverse. Zeci de infractori, printre care s-au numărat şi foşti oameni ai legii, au creat o adevărată mafie a aurului dacic pe care l-a exploatat şi vândut în interes propriu, iar numeroase artefacte au dispărut definitiv de pe teritoriul ţării.
Matriţa de la Sarmizegetusa Regia, considerată printre cele mai valoroase piese arheologice descoperite în ultimele decenii în România, ascunde enigme care până în prezent nu au putut fi descifrate.
Imagini în care este înfăţişată cea mai importantă descoperire arheologică realizată în ultimii ani în Sarmizegetusa Regia au fost publicate, în premieră, la doi ani de la data descoperirii comorii arheologice. Fotografiile caree înfăţişează matriţa bijutierului din fosta capitală a Daciei preromane au fost realizate de Vladimir Brilinsky, omul care a descoperit obiectul misterios.