O poveste din Ţinutul Pădurenilor. Satul în care lăzile de zestre ascund comori

Departe de agitaţia oraşelor, sătenii din Arănieş, unul dintre cele mai mici sate ale Hunedoarei, au păstrat tradiţii vechi de secole. Deşi nu se mai adună în număr mare la sărbători şi nu mai poartă, decât cu ocazii rare, costumele pădureneşti, lăzile lor de zestre au rămas ticsite de obiecte de artă populară, comorile lor cele mai de preţ.

Mai puţin de 25 de oameni trăiesc în Arănieş, una dintre cele mai restrânse comunităţi ale Hunedoarei.

În casele satului de munte, îngrămădite în jurul unei bisericuţe vechi de trei secole, mai tot timpul închisă, localnicii păstrează cu sfinţenie tradiţiile vechi. Le e din ce în ce mai greu să o facă, pentru că sunt tot mai puţini cei care au trăit vremurile în care Ţinutul Pădurenilor respira prin folclor.

De sărbători, sătenii îşi leapădă ţinutele obişnuite, pentru a purta hainele specifice zonei pădurenilor:  femeile îşi pun cămăşi din bumbac, bogat împodobite cu motive populare, basmale colorate şi mărgele, iar soţii lor îmbracă veste din postav şi cămăşi albe, adăugate pantalonilor negri.

Nu toată lumea se îmbracă potrivit obiceiurilor, dar, în sat, fiecare familie se poate mândri cu propria colecţie de vestimentaţii tradiţionale.

Cămăşile mireselor de acum un secol

Viorica Farcaş, una dintre localnicele din Arănieş, a strâns într-o ladă de zestre zeci de astfel de cămăşi şi articole de îmbrăcăminte tradiţională.

Multe dintre ele au fost ţesute şi împodobite de ea, altele au fost moştenite de la bunica şi străbunica ei. Între cele câteva zeci de obiecte vestimentare păstrate în lada de zestre a familiei pădurencei, un loc special îl ocupă o cămaşă de mireasă, creată în urmă cu aproape 100 de ani.

„Cămaşa miresei e bogat împodobită cu motive populare, cărora li se spune cocii. E compusă din ciupag, ca şi la bănăţeni, pentru că suntem la interferenţe cu ei, însă la ei nu era cusută laolaltă cu poala. Este din bumbac, cusută numai de mână, iar înfloriturii de jos a poalei îi spunem cipcă, la fel şi celei de la mâneci, cărora le spunem pumnaşi. De asemenea, la spate, cu această cămaşă se purta opregul (un şorţ)”, povesteşte Victoria.

Portul popular de sărbătoare în Ţinutul Pădurenilor

Cojocelul şi brăcirile erau accesorii pentru costumaţia fetelor de măritat, iar pe cap miresele din Ţinutul Pădurenilor purtau un o coroniţă bogat împodobită cu flori, mărgele colorate şi bănuţi argintii. I se spunea conci sau cerc, iar fetele îl aşezau peste părul împletit într-o codiţă lungă.

Tradiţie în Ţinutul Pădurenilor: coroniţa miresei

Pădurenii au acordat întotdeauna o atenţie deosebită tradiţiilor. Deşi sunt în mare parte depopulate, satele de munte din zona municipiului Hunedoara au rămas destinaţii ideale pentru turiştii care iubesc folclorul şi arta populară.

Vă recomandăm şi:

Satul crucilor de piatră care spun poveştile eroilor din războaiele trecute        Sătenii din Cerişor au păstrat un obicei vechi de secole. Aproape fiecare gospodărie a satului de munte din Ţinutul Pădurenilor dezvăluie, prin crucea de piatră din faţa ei, povestea unui erou care a luptat pe fronturile războaielor din trecut, pentru a-şi apăra patria.

Supravieţuitoarele blocului fantomă construit în munţi          Două femei locuiesc într-o fostă zonă industrială de lângă Hunedoara, în apropierea carierei de dolomită din cătunul Crăciuneasa. Bătrânele au rămas unicele locatare ale unui bloc ridicat de comunişti în mijlocul sălbăticiei.

FOTO VIDEO Povestea satului înmărmurit. Alun, ţinutul de poveste cu 80 de case pustii        În cel mai pustiu sat al judeţului Hunedoara locuiesc mai puţin de cinci oameni. Două călugăriţe au grijă de biserica de marmură, un ajutor de cioban s-a stabilit de curând într-una din casele din Alun şi câţiva bătrâni îşi împart timpul şi grijile între gospodăriile din sat şi casele din Deva şi Hunedoara. Aproape 80 de gospodării au rămas însă goale.

Simbolul „Târgului de fier” se dărâmă sub ochii hunedorenilor. Cum poate fi salvat Furnalul din Govăjdia    Furnalul din Govăjdia a intrat în ultimii ani în categoria monumentelor istorice cu care autorităţile se mândresc, însă nu fac mai nimic pentru a le schimba soarta pecetluită de trecerea timpului. Lăsat în paragină de ani buni, monumentul istoric se prăbuşeşte cu zile, spun cei care încă îl consideră un simbol al oraşului, din vremurile în care Hunedoara era cunoscută în lume ca „Târgul de fier”.

VIDEO Povestea mocăniţei de la Hunedoara: va deveni traseul acesteia noua atracţie turistică a zonei?    Un grup de tineri din Hunedoara organizează la sfârşitul acestei săptămâni o acţiune de ecologizare a vechiului traseu al mocăniţei care lega Castelul Corvinilor de Ţinutul Pădurenilor. Zeci de hunedoreni şi-au anunţat deja prezenţa la evenimentul devenit o tradiţie locală, organizat şi în anii trecuţi la Hunedoara, pentru promovarea zonei.

FOTO Povestea satelor strămutate pentru lacul Cinciş şi a statuilor misterioase, salvate de furia apelor    La începutul anilor 1960, comuniştii au hotărât transformarea unei văi de la poalele Ţinutului Pădurenilor, străbătută de râul Cerna, într-un lac de acumulare din care urma să fie aprovizionată Hunedoara şi combinatul siderurgic al municipiului. Patru sate hunedorene au fost strămutate din vale, iar oamenii au fost nevoiţi să îşi demoleze casele, şcoala, muzeul şi bisericile şi să îşi înfiinţeze gospodării noi în altă parte.