Maicile de la Prislop, în ipostaze inedite. Ce fac călugăriţele la plecarea pelerinilor de la mormântul lui Arsenie Boca

Mănăstirea Prislop atrage zilnic mii de pelerini care vin din toate zonele ţării pentru a se ruga în faţa mormântului părintelui Arsenie Boca. La orele serii, după plecarea ultimilor vizitatori, călugăriţele de la Prislop îşi continuă munca, având grijă ca a doua zi aşezământul să îi primească pe credincioşi la fel de îngrijit.

Mii de oameni ajung în fiecare zi la mănăstirea Prislop din Ţara Haţegului, unde se află mormântul călugărului Arsenie Boca, una dintre marile personalităţi ale românilor

. La lăsarea serii, pelerinii care ajung la Prislop au parte de mai multă linişte şi le pot vedea pe călugăriţe muncind de zor în curtea mănăstirii. Câteva dintre maici au fost surprinse, în timp ce curăţau cu târnăcopul şi săpăliga, de buruieni, coama dealului pe care a fost ridicată, în vremea fostului stareţ Arsenie Boca (anii 1950) clopotniţa mănăstirii.

Dacă în curtea Mănăstirii Prislop maicile au grijă să fie păstrată ordinea şi curăţenia, în afara ei, unde a fost înfiinţat un talcioc de suveniruri, peisajul este dezolant.

Locul este deseori sufocat de gunoaie, iar barăcile şi tarabele improvizate au un aspect respingător.

Mănăstirea Prislop este  una dintre cele mai populare destinaţii pentru turiştii şi pelerinii care ajung în judeţul Hunedoara. Are o vechime de şapte secole şi este monument istoric, însă celebritatea ei este datorată faptului că aici a slujit şi a fost înmormântat părintele Arsenie Boca. Fost ctitor al aşezării în anii 1950, Arsenie Boca e considerat una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti. A fost părinte ieromonah, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop. Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat în atenţia Securităţii ca opozant al regimului. În anii 1950, în vremea în care era stareţ şi apoi duhovnic la Prislop, a trecut prin calvarul anchetelor şi al arestărilor. Oamenii vin şi se roagă la mormântul acestuia, mulţi cu credinţa că pelerinajul le va aduce bunăstare sau vindecarea unor afecţiuni.

Vă recomandăm şi:

Zece învăţături ale părintelui Arsenie Boca despre ispită: "Avem sămânţa ei în noi din cauza poftei trupeşti în care am fost zămisliţi"

Au trecut mai bine de 25 de ani de la moartea părintelui Arsenie Boca, iar între timp duhovnicul a devenit un adevărat fenomen al ortodoxiei. Pelerinaje impresionante au loc în fiecare sfârşit de săptămână la mănăstirea Prislop, unde se află locul său de veci, iar învăţăturile sale au ajuns la fel cunoscute ca personalitatea sa. Unele dintre ele au menirea să îi ajute pe oameni să nu cadă pradă ispitelor.

Zece profeţii ale părintelui Arsenie Boca: moartea Ceauşeştilor, vărsarea de sânge de la Revoluţie, cutremure şi năpaste

Arsenie Boca, duhovnicul intrat în rândul marilor personalităţi ale ortodoxiei româneşti, ar fi prevestit că preşedintele comunist Nicolae Ceauşescu va muri în ziua de Crăciun a anului 1989. Profeţiile părintelui sunt susţinute de foştii săi apropiaţi şi de cei care l-au cunoscut, iar li se adaugă alte prorociri despre sfârşitul comunismului, războaie şi viitorul României.

Părintele Arsenie Boca şi cele zece mari învăţături despre taina rugăciunii. Care era cea mai cunoscută rugăciune pe care o rostea dimineaţa Sfântul Ardealului

Părintele Arsenie Boca a lăsat posterităţii o moştenire spirituală impresionantă, iar vorbele sale despre credinţă, rugăciune şi milostenie sunt preţuite de milioane de români, dovadă fiind mulţimile de pelerini care vin să să se roage la mormântul său de la Mănăstirea Prislop. Cea mai cunoscută rugăciune a părintelui este cea pe care acesta obişnuia să o rostească dimineaţa.