Magistrala feroviară de mare viteză va distruge „colonia” de peste liniile ferate. În zonă trenurile vor circula cu 160 km/h

Mai multe familii care locuiesc în bordeiele şi fostele clădiri ale CFR din zona gării Devei vor fi evacuate pentru construcţia megistralei de cale ferată de mare viteză pe tronsonul Gurasada - Simeria. Localnicii spun că vor rămâne pe drumuri, după ce unii dintre ei au locuit de aproape 20 de ani în cantoane.

Ionel Crişan locuieşte de aproape 20 de ani într-un fost canton CFR situat la câteva zeci de metri de clădirea Gării Devei, peste liniile ferate. În jurul bordeiului său cu două încăperi mici şi sărăcăcioase, cu WC din placaj, săpat afară la capătul unei linii feroviare scoase din uz, mai multe familii şi-au ridicat barăci şi căsuţe din chirpici pe un teren care va deveni şantier al constructorilor magistralei feroviare de mare viteză.

Lăsaţi pe drumuri

„Ieri au venit cei de la firma care se ocupa de lucrări şi ne-au spus să ne mutăm. Locuiesc de aproape 20 de ani aici şi sunt bolnav. Veste că trebuie săplecăm de urgenţă, să lăsăm casele să fie demolate, m-a şocat, mai ales că nu ştiu când vor veni să ne demoleze. Am fost la primărie pentru a cere ajutor ştiind că voi ajunge să dorm sub cerul liber. Mi s-a spus că, fiind din Deva, pot fi cazat, peste noapte, la adăpostul de urgenţă. Dar ce voi face cu toate lucrurile pe care le-am strâns până acum şi ce voi face pe timpul zilei, unde mă voi mai adăposti?”, se întreabă Ionel Crişan. Bărbatul povesteşte că a ajuns într-o stare de disperare. Şi-a scos uşa din ţâţâni, pentru a o lua cu el în cazul în care îşi va găsi o nouă locuinţă şi a mutat câteva dintre piesele de mobilier la apropiaţi.
În aceeaşi situaţie se află şi vecinii săi, familii sărace, unele cu copii, aciuiate în zona de peste liniile ferate.

„Colonia” din zona gării

„În apropiere, unde a fost amplasată o bornă galbenă, va trece pasajul rutier care va face legătura centrului oraşului cu cartierul Grigorescu. De cealaltă parte a locuinţelor noastre au fost câteva clădiri vechi ale CFR, transformate apoi în depozite şi părăsite până acum, cnd au început să le demoleze. Au rămas liniile ferate, scoase de ani buni din folosinţă”, a povestit bărbatul. Lângă bordeie se întinde un teren viran acoperit cu gunoaie. Situaţia locului se va schimba o dată cu începerea lucrărilor la magistrala de cale ferată.

Investiţie de două miliarde de euro

Lucrările de modernizare a infrastructurii feroviare între Gurasada şi Simeria intră în componenţa proiectului european al magistralei de mare viteză din conexiunea Nürnberg - Praga - Viena - Budapesta - Curtici - Simeria - Braşov - Bucureşti - Constanta. Vor fi modernizaţi 41 de kilometri de cale farată între cele două localităţi hunedorene, iar trenurile vor putea circula pe acest sector cu până la 160 de kilometri pe oră. Proiectul prevede lucrări de terasamente şi consolidări pe întreaga distanţă, construirea a 17 poduri, dintre care 3 peste râul Mureş, 27 de podeţe, 4 pasaje superioare, 3 pasaje inferioare, lucrări civile în 9 staţii de cale ferată (inclusiv halte comerciale/puncte de oprire), lucrări de electrificare şi energoalimentare precum şi lucrări de implementare a sistemului de siguranţă a traficului ERTMS. Sursa de finantare este asigurată din fonduri nerambursabile şi de la bugetul de stat, iar termenul de execuţie este de trei ani, la care se adaugă perioada de garanţie de 2 ani. Valoarea totală a proiectului este de 9,5 miliarde lei (2 miliarde euro) si va fi finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Stăpânii controversaţi ai Retezatului. Ce ascunde procesul pentru miile de hectare de păşuni şi păduri date familiei Kendeffy

Procesul în care Academia Română cere anularea titlurilor de proprietate prin care urmaşii familiei Kendeffy au intrat în posesia a circa 10.000 de hectare de păşuni şi păduri în Retezat ascunde o poveste controversată.

Microhidorcentrala construită ilegal într-un sit Natura. Cum au motivat magistraţii oprirea proiectului de pe râul Taia

La trei ani de la punerea în funcţiune a microhidrocentralei de pe râul Taia, care traversează o rezervaţie naturală, instanţa a decis că autorizaţiile de mediu pentru proiect au fost emise ilegal. Tribunalul şi-a motivat decizia care poate duce la desfiinţarea MHC-ului.

VIDEO An negru pentru Cetatea Devei, după 9 milioane de euro cheltuiţi cu „rezidirea” ei. Cum sunt primiţi turiştii în fortul emblematic din vestul ţării

Cetatea Devei a atras în 2017 circa 200.000 de vizitatori, un număr mic faţă de cel pe care l-au estimat autorităţile locale la redeschiderea ei din 2016. Aproape nouă milioane de euro au fost investiţi în reabilitarea lui, însă monumentul istoric a rămas unul „neprietenos”.