Locurile de vis unde animalele sălbatice umblă prin curţile localnicilor. Cum arată iarna în Ţinutul Momârlanilor
0Locuitorii satelor de momârlani din vecinătatea Petrilei trăiesc printre animalele sălbatice. În aşezările de munte, înconjurate de peisaje impresionante, odată cu venirea iernii, cerbii, caprele negre, urşii şi lupii se apropie fără teamă de casele oamenilor.
Iarna a transformat aşezările din Ţinutul Momârlanilor în locuri de vis. Cei care ajung la poalele Munţilor Parâng, în Cheile Jieţului, pot vedea animale sălbatice umblând nestingherite prin livezile şi curţile sătenilor.
Vasile Laurenţiu Sorin şi Ionel Preda, doi localnici pasionaţi de fotografie, au surprins în imaginile realizate în timpul unei excursii în aşezările de munte cerbi, ciute şi capre negre dând târcoale gospodăriilor momârlanilor.
Primele zăpezi au adus sălbăticiunile mai aproape de locurile păstorilor din Ţinutul Momârlanilor, însă Laurenţiu Sorin susţine că, dincolo de ineditul acestor apariţii îşi face griji ca animalele să nu fie vânate de braconieri.
Urşii şi lupii nu lipsesc din peisaj, pentru că puţinii locuitori rămaşi în gospodăriile fără curent electric, ridicate în locuri izolate de pe versanţi, se ocupă cu creşterea oilor.
Cine sunt stăpânii locurilorde vis
În Valea Jiului trăieşte una dintre cele mai pitoreşti comunităţi rurale din România, cea a momârlanilor. Despre momârlani se spune că au fost primii locuitori ai aşezărilor de munte, cu mult timp înainte ca ţinutul cărbunelui să atragă oameni din celelalte zone ale ţării şi din întreg Imperiul Austro-Ungar, cu secole înainte ca Valea Jiului să devină cea mai urbanizată zonă a Hunedoarei.
Urmaşii dacilor, aşa cum sunt numiţi momârlanii, şi-au ridicat casele la fel cum o făceau strămoşii daci, portul tradiţional le era asemănător cu cel al dacilor înfăţişaţi în scenele Columnei lui Traian, iar morţii şi-i îngropau în grădinile caselor, pentru ca sufletele lor să aibă parte de linişte.
Comunitatea momârlanilor este însă din ce în ce mai restrânsă, iar cei care vor să afle mai multe despre tainele şi tradiţiile ei sunt invitaţi să viziteze satele Slătinioara de la marginea municipiului Petroşani şi cătunele de pe valea Jieţului, din zona Petrila.
Vă recomandăm şi:
Două catastrofe au lovit succesiv muntele Godeanu, la poalele căruia a fost ridicată capitala Daciei, Sarmizegetusa Regia. În urma unei catastrofe naturale şi a unui incendiu violent de pădure, au avut loc defrişări masive care au pustiit pădurea din jurul muntelui despre care se spune că ar fi fost „locul sfânt al dacilor”.
Ţinutul Pădurenilor a rămas unul dintre locurile vitregite ale Transilvaniei, iar aşezările sale pitoreşti riscă să piară din cauza depopulării şi a îmbătrânirii comunităţilor.
Iarna grea a coborât peste Sarmizegetusa Regia, iar din cauza ninsorilor abundente, ultimii kilometri ai drumului spre Sarmizegetusa Regia au devenit aproape inaccesibili. Administratorul sitului UNESCO, Vladimir Brilinsky, a transmis un mesaj dur turiştilor care s-au aventurat cu maşinile pe drumul spre cetatea dacică, deşi li s-a recomandat să nu o facă.