Întârzieri pe şantierul şoselei spre Sarmizegetusa Regia. Drumarii au cerut prelungirea termenului de finalizare

Lucrările de modernizare a drumului judeţean spre Sarmizegetusa Regia, care aveau termen de finalizare 20 decembrie 2015, nu vor fi încheiate la timp, a informat Consiliul Judeţean Hunedoara. Constructorii riscă penalităţi pentru întârzieri.

Drumul Judeţean 705A Costeşti – Sarmizegetusa Regia a fost realizat la peste 90 la sută, pe tronsonul inclus în proiectul de modernizare pe fonduri de la Uniunea Europeană, însă drumarii au solicitat prelungirea termenului stabilit pentru finalizarea proiectului. Acesta nu va fi fnalizat în 20 decembrie, aşa cum a fost stabilit în contract.

„Avem o cerere din partea constructorului de a prelungi acest contract. Dacă solicitarea lor este întemeiată, vom prelungi acest termen, altfel, ei ar putea fi penalizaţi”, a declarat Adrian David, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara.

Proiectul de modernizare a DJ 705 A, pe tronsonul de 18 kilometri între satul Costeşti şi cetatea dacică Sarmizegetusa Regia, este finanţat din fonduri de la Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013.

Contractul a fost atribuit prin licitaţie publică SC Trans Construct Import Export SRL, pentru un preţ de 18,2 milioane de lei. Valoarea investiţiei de la care a pornit licitaţia pentru proiect a fost de peste 41 de milioane de lei. Constructorilor li s-a dat termen ca până la finalul acestui an să finalizeze lucrările de modernizare a tronsonului rutier.

Vă recomandăm şi:

Prăbuşirea celui mai puternic rege dac, Burebista - întemeitorul Daciei, ucis în urma unui complot al aristocraţiei pentru că avea prea multă putere

Burebista a rămas în istorie drept cel mai impunător rege al dacilor. A fost omul care a reuşit să unească sub stăpânirea sa triburile aflate în conflict şi să aducă Dacia în culmea puterii militare. Burebista, numit în vremea sa „cel dintâi si cel mai mare dintre regii din Tracia“, a fost ucis în urma unui complot, iar după moartea sa, relaţiile dintre uniunile de triburi s-au destrămat.

Zece mărturii istorice despre strămoşii noştri daci: erau barbari, se credeau nemuritori. De ce au fost numiţi „cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci“

Herodot i-a numit pe daco-geţi „cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”; în schimb, poetul latin Ovidius s-a arătat necruţător faţă de băştinaşii de pe malul Mării Negre, în mijlocul cărora fusese exilat. Îi numea sălbatici. O serie de mărturii istorice conturează portretul strămoşilor noştri din Antichitate.

Ce limbă vorbeau, de fapt, dacii şi de ce nu foloseau scrierea. Sute de cuvinte mai puţin ştiute pe care ni le-au lăsat moştenire strămoşii noştri

Aproape 200 de cuvinte din limba română îşi au originea în limba vorbită de daci, potrivit celor mai mulţi dintre oamenii de ştiinţă care s-au dedicat studierii limbilor arhaice. Dacii nu foloseau scrierea, este o altă concluzie la care au ajuns lingviştii consacraţi, însă cele mai multe dintre teoriile privind limba sau scrisul în vremea antică au stârnit controverse.

Cele mai faimoase bijuterii ale dacilor. Cât de pricepuţi erau meşterii din atelierele Sarmizegetusei în prelucrarea aurului şi unde au dispărut comorile lor

Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brăţările din aur masiv, din vremea dacilor, bogat împodobite. Obiectele unice spun povestea măiestriei cu care dacii prelucrau metalele, susţin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparţinut vechilor locuitori ai ţinuturilor Carpaţilor s-au pierdut pentru totdeauna.