Imagini inedite din marele templu al Sarmizegetusei. Soarele şi vântul au dat forme ciudate zăpezii care îl acoperă
0Zăpada care a acoperit marele sanctuar din Sarmizegetusa Regia a fost modelată de vânt şi soare şi a luat, astfel, forme neobişnuite, unele asemănătoare unor animale. Administratorii monumentului istoric îi invită pe turişti să vadă expoziţia inedită pe care iarna a făcut-o cadou aşezării antice.
Turiştii care vizitează în aceste zile Sarmizegetusa Regia pot vedea o expoziţie mai puţin obişnuită. Bulgării de zăpadă aşezaţi de natură pe stîlpii marelui sanctuar rotund capitala dacilor au luat forma reprezentări artistice.
„Astăzi, la Sarmizegetusa Regia, s-a vernisat, în linişte, o expoziţie inedită. Balerine, lei, dragoni, îndrăgostiţi şi multe alte reprezentări au fost expuse, în deplină legalitate, în Marele Templu Circular. Curatori au fost, extrem de generos, Neaua, Vântul, Soarele şi SPAMI (n.r. Serviciul Public de Administrare a Monumentelor Istorice). O expoziţie care merită vizitată. Se dedică această expoziţie colegei noastre Claudia Petrina Necula cu ocazia zilei sale de naştere”, a anunţat Administraţia Sarmizegetusa Regia, în invitaţia pe care le-a făcut-o turiştilor, pe Facebook, în fosta capitală a Daciei.
Locul din care dacii priveau stelele
Marele sanctuar rotund a fost locul de unde dacii priveau către cerul înstelat, încercând să-i desluşească misterele, informa Hadrian Daicoviciu, în volumul Dacii. Rolul exact al sanctuarului nu a fost desluşit, adăuga istoricul, dar se poate presupune că era folosit şi ca un calendar.
„Legătura dintre calendarul dacic şi religia dacilor e evidentă. O subliniază însăşi prezenţa calendarului de piatră în incinta sacră, alături de alte sanctuare, o subliniază spusele lui Iordanes despre rolul hotărâtor al lui Deceneu în dezvoltarea preocupărilor astronomice la daci”, scria Hadrian Daicoviciu.
Sarmizegetusa Regia face parte din ansamblul cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei aflate în patrimoniul mondial UNESCO. Fosta capitală a Regatului dac esta unul dintre cele mai populare monumente istorice ale României. Sarmizegetusa Regia a fost centrul economic, religios şi politic al Daciei, înainte de războaiele daco-romane din jurul anului 100.
Oraşul antic înconjurat de zidurile ce pot fi văzute şi în prezent, se întindea pe o suprafaţă de trei hectare, susţin istoricii, iar la poalele cetăţii, pe o rază de trei kilometri, se aflau numeroase aşezări civile. Mai mult, pe vârfurile munţilor care înconjurau Sarmizegetusa Regia, dacii au ridicat cetăţi de apărare, iar în vremurile de restrişte, populaţia îşi găsea adăpost în aşezarea din munţi. Templele şi sanctuarele din Sarmizegetusa Regia au fost dispuse pe două terase, iar unii istorici au stabilit că au fost ridicate unele din vremea regelui Burebista, iar altele în vremea lui Decebal, în care aşezarea s-a aflat în apogeul dezvoltării sale economice.
Vă recomandăm şi:
Privelişti neobişnuite oferă, în aceste zile, Peştera Bolii. Gerul a făcut ca izvorul peşterii de la poalele cetăţii Băniţa să fie acoperit cu gheaţă. Un fotograf din Petrila a surprins spectacolul naturii din Peştera Bolii.
Singura trusă medicală descoperită pe teritoriul ţării noastre cu ajutorul căreia se presupune că dacii efectuau operaţii chirurgicale îşi are originea în Sarmizegetusa Regia. Obiectele pe care aceasta le conţinea au stârnit de-a lungul timpului numeroase controverse.
Veche din secolul al XIII-lea, Cetatea Colţ se numără printre puţinele fortăreţe medeivale care nu au suferit lucrări de reabilitare. Ruinele aşezării ridicate pe stânci deasupra Văii Haţegului, cunoscute sub numele de Castelul din Carpaţi, au rămas un loc misterios şi neprietenos cu turiştii. Totuşi ele continuă să-şi păstreze farmecul care i-a impresionat în trecut pe marii cărturari Jules Verne şi Evlya Celebi.