Grota cu lilieci care a blocat construcţia autostrăzii Lugoj - Deva a fost astupată. Câte vieţuitoare au fost salvate
0Liliecii găsiţi „responsabili” pentru întârzierea cu peste un an a lucrărilor la viitoarea autostradă Lugoj – Deva, au fost luaţi din peştera în care se adăposteau, situată în Şoimuş, pe Lotul IV. Grota a fost astupată, iar în perioada următoare vor putea demara lucrările în zonă.
Peştera în care se adăposteau câţiva lilieci, descoperită în 2014 pe şantierul autostrăzii Lugoj – Deva, a fost astupată, nu înainte ca vieţuitoarele ei, mai puţin de 10, să fie capturate cu ajutorul unor plase speciale, pentru a fi mutate în Peştera Româneşti din judeţul Timiş. „Personalul tehnic de specialitate a finalizat procedurile de monitorizare şi relocare a speciilor de chiroptere (lilieci). Cele două guri de acces ale Peşterii Tunel de pe lotul 4 al autostrăzii A1 Lugoj-Deva au fost blindate cu pământ”, a informat Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara.
La începutul acestei săptămâni, constructorii au primit avizul de mediu pentru relocarea a cel mult 20 de lilieci care s-ar fi adăpostit în grota din Şoimuş, aflată pe traseul viitoarei Autostrăzi Lugoj – Deva. „Din punct de vedere al protecţiei mediului, nu mai există alte impedimente care să întârzie lucrările la autostrada Deva – Lugoj”, informa Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara.
Constructorii autostrăzii au solicitat autorizaţia de mediu pentru a reloca maximum 20 de lilieci din speciile comune care ar fi locuit în grotă: 10 exemplare de Rhinolophus Ferrumequinum (Liliacul mare cu potcoavă – specie care nu este protejată de lege) şi 10 exemplare din specia Rhinolophus Hipposideros (Liliacul mic cu potcoavă – specie neprotejată de lege). Pentru capturarea lor se vor folosi plase chiropterologice
Liliecii „au blocat” lucrările
Pe Lotul IV al autostrăzii a lipsit autorizaţia de construire pentru segmentul de circa 250 de metri din jurul Peşterii Tunel, fapt care a împiedicat derularea construcţiei în zonă. Deşi dealul în care a fost săpată grota, a fost defrişat şi este excavat pentru a lăsa loc viitoarei autostrăzi, în zona peşterii lucările sunt blocate, în aşteptarea relocări liliecilor. Peştera – tunel de la marginea satului Şoimuş, cea în care se adăposteau câţiva lilieci protejaţi de lege, a fost unul dintre motivele pentru care lucrările au întârziat pe acest sector, timp de aproape doi ani. Încă din octombrie 2014, constructorii au fost anunţaţi de compania de autostrăzi că nu mai pot lucra în zona peşterii, în fapt, o grotă de circa 20 de metri, de care nici localnicii nu aveau prea multe cunoştinţe. Reprezentanţii unui ONG ecologist au reclamat atunci că vibraţiile produse de utilajele care lucrează în zona localităţii Şoimuş deranjau liliecii.Doar trei – patru lilieci dintr-o specie protejată se adăposteau în grotă, conform specialiştilor care au cercetat-o şi au monitorizat-o pentru un an.
Lotul IV al Autostrăzii Lugoj - Deva, între Ilia şi Şoimuş (Deva), cel pe care se află peştera, va avea 22,1 kilometri, costul său fiind estimat la 419,4 milioane lei fără TVA. Execuţia proiectului este realizată de SC Tehnostrade – SC Spedition UMB SRL, iar CNAIR estimează că tronsonul va fi finalizat în luna decembrie a acestui an. Lucrrările trebuiau finalizate, potrivit contractului, în mai 2016.
Vă recomandăm să citiţi şi:
O echipă din cadrul Ministerului Mediului a intrat în peştera cu lilieci, de pe traseul Autostrăzii Lugoj - Deva, grota pentru care lucrările au fost întârziate mai mult de un an, pentru a stabili câţi lilieci mai trăiesc aici şi cum pot fi relocaţi.
Dealul de la marginea satului Şoimuş este excavat în aceste zile pentru a face loc traseului viitoarei autostrăzi Lugoj – Deva, însă în zona Peşterii – Tunel, în care se ascund câţiva lilieci, lucrările sunt blocate. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere caută soluţii pentru relocarea acestor vietăţi.
Filmările aeriene realizate pe cele trei tronsoane nefinalizate din autostrada Deva – Lugoj prezintă un şantier întins zeci de kilometri, presărat cu câteva porţiuni de asfalt. Gradul de filanizare al proiectului de infrastructură este mai mic de 25 la sută.