FOTO Transilvania în urmă cu un secol, ilustrată în imaginile faimosului Adler. Cât de frumoase erau femeile din Hunedoara şi cum arătau oraşele

Leopold Adler, unul dintre cei mai prolifici fotografi de la începutul secolului trecut, a lăsat posterităţii o serie impresionantă de fotografii care înfăţişează viaţa cotidiană din oraşele Transilvaniei şi portretele oamenilor care au trăit în acest ţinut. Locuitorii Hunedoarei sunt prezentaţi în ipostaze rare, de celebrul fotograf praghez.

Hunedoara, Deva, Orăştie, Geoagiu, Ţara Haţegului, Valea Jiului şi Ţinutul Pădurenilor s-au numărat printre locurile preferate ale faimosului fotograf din Transilvania începutului de secol XX, Leopold Adler. Sute de fotografii realizate de artist în comunităţile hunedorene s-au păstrat de peste un secol, iar unele dintre ele sunt expuse în muzee importante.

Scenele surprinse în fotografiile care poartă marca Adler prezentau târgul aglomerat al Hunedoarei, Uzinele de fier ale oraşului, băile termale de la Geoagiu, Cetatea Devei, modul în care oamenii traversau râul Mureş, centrul istoric al Orăştiei, munca din minele de aur de la Brad, din exploatările de fier din Ţinutul Pădurenilor şi din cele de cărbune din bazinul Văii Jiului, dar şi numeroase portrete.

Fotografiile au fost realizate de Leopold Adler (1848, Praga - 8 mai 1924, Braşov), unul dintre cei mai faimoşi fotografi ai vremii sale. Adler a călătorit în întregul ţinut al Transilvaniei şi a surprins scenele din viaţa cotidiană, realizând totodată un număr impresionant de portrete. O parte din fotografiile sale au fost expuse la galeria de expoziţie din Viena.

Potrivit biografiei fotografului, acesta s-a născut într-o familie de evrei din Praga, iar în 1872, la vârsta de 24 de ani, s-a mutat în Braşov. Acolo, împreună cu fratele său mai tânăr Alfred, a început să practice arta fotografică în atelierul fratelui său mai mare Moritz.

După câţiva ani, cei trei fraţi se despart, Alfred pleacă primul, deschizând propriul său atelier fotografic.

În anul 1875 pleacă şi Moritz, care probabil s-a reîntors în Boemia şi prin anii 1880 şi-a expus în Praga propriile fotografii. Leopold rămâne în Braşov unde lucrează mai departe în atelierul său până în anul 1900. Din 1900 până în 1909, preia atelierul ajutorul său Josef Schuller şi fiul său, care se numea la fel.

Între anii 1909 - 1915, Leopold Adler preia din nou conducerea atelierului. El moare în Braşov la data de 8 mai 1924.

Leopold Adler a fost căsătorit din anul 1870 cu Caroline Muschalek, sora unui meşter fotograf din Braşov, informau realizatorii biografiei sale.

Vă recomandăm şi:

Poveştile de groază ale „vrăjitoarelor“ din Transilvania: tinere torturate pentru a mărturisi pactul cu Diavolul şi puterile miraculoase şi apoi ucise în chinuri

O serie de mărturii istorice prezintă modul în care erau tratate femeile acuzate de vrăjitorie în trecut, pe teritoriile actuale ale României. Inchiziţia vrăjitoarelor a funcţionat până la finalul secolului al XVIII-lea, susţin istoricii, iar urmările ei au adus, de multe ori, pedepse crunte celor acuzate de practicarea magiei.

Româncele, descrise de călătorii străini: moldovencele - fanatice şi umilite, fetele din Ţara Românească le suceau minţile, Medgidia - plină de prostituate

Româncele au impresionat dintotdeauna prin frumuseţea lor, potrivit mărturiilor autorilor străini care au călătorit în ultimele secole pe teritoriile actuale ale României. Comportamentul femeilor i-a impresionat, însă, şi negativ pe aceştia.

Transilvania din urmă cu două secole: „Rar am văzut un român fără un ciomag ca lumea în mână şi fără cuţite la brâu”

Una dintre cele mai detaliate descrieri ale comunităţilor din Transilvania, de la începutul secolului XIX, a fost realizată de topograful austriac Joseph Adalbert Krickel. Călătorul din Viena a ajuns în zona Hunedoarei în anul 1828 şi-a arătat uimit de frumuseţile şi bogăţia naturală a acesteia, dar sărăcia localnicilor l-a înduioşat.