Video FOTO Priveliştile de vis din Retezatul Mic, paradisul alpin de la 2.000 de metri. Cum arată cele mai frumoase locuri

Retezatul Mic se numără printre cele mai spectaculoase destinaţii ale iubitorilor de excursii pe munte. Traseul spre vârfurile de peste 2.000 de metri din zona sudică a Retezatului sunt accesibile şi pot fi străbătute într-o zi.

GALERIE FOTO

O mulţime de privelişti de poveste oferă călătorilor Retezatul Mic în această perioadă, când culorile toamnei au împodobit pădurile şi păşunile ţinutului sălbatic.

Imaginile realizate de Marius Turc şi Ioan Benea Jurca, doi hunedoreni pasionaţi de fotografie şi munte, arată frumuseţea locurilor din sălbăticie. Deasupra păşunilor alpine, se disting stâncile celor mai înalte vârfuri din zona de sud a Retezatului: Vârful Piule de 2.081 metri, Vârful Drăgşanu, de 2.080 metri, Vârful Piatra Iogovanului, de 2.014 metri, Vârful Scorota, de 2.021 metri şi, în depărtare, Vârful Zlata, de 2.142 metri.

Traseele din Retezatul Mic sunt mai accesibile şi pot fi realizate într-o zi, de cei care se trezesc dis de dimineaţă pentru a urca pe munte.

Locul calcarelor
Retezatul Mic sau Munţii Piule - Iorgovanu, mai sărac în lacuri glaciare decât zona de nord a Retezatului, poate fi la fel de spectaculos. Se distinge prin calcarele sale jurasice cu grosimi mari, dispuse înclinat, care au făcut să se dezvolte aici o mulţime de lapiezuri (şanţuri), doline, chei, sectoare de văi seci, peşteri şi avene.

FOTO: Ioan Benea Jurca.

Masivul cuprinde trei sectoare mai importante: Culmea Piule-Pleşa, Zona Albele - Piatra Iorgovanului - Stănuleţi şi Culmea Drăgşanu. Văile Retezatului Mic sunt Buta (în est), Jiul de Vest (în sud), Soarbele (în vest) şi Lăpuşnicul Mare (în nord). Râurile din Retezatul Mic se drenează către bazinul Jiului de Vest, dar cea mai mare parte a apei se infiltrează în subteran, unde, printr-un sistem de circulaţie carstică este transferată în bazinul Cernei.

FOTOGRAFII: Marius Turc.

Vegetaţia din Retezatul Mic este alcătuită din păduri de foioase la baza masivului, până la aproximativ 1200 metri. Mai sus, până la 1.700 metri sunt păduri de molid, iar deasupra lor se întind pajişti alpine, împodobite cu jnepeniş şi ienupăr.

Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Lacul Gura Apei, paradisul de la poalele Retezatului. Priveliştile de vis ale celui mai mare baraj din vestul ţării 

Savanţii care au transformat Retezatul în primul parc naţional al României: „În aceşti munţi vom sorbi aerul de libertate lăsat moştenire de Craiul Decebal” 

Cine sunt stăpânii pădurilor din Retezat. Două familii maghiare au „moştenit” o suprafaţă mai mare decât cea deţinută de statul român în rezervaţie