FOTO Iarna de vis din Munţii Apuseni. Cum arată satele pitoreşti ale moţilor, după ultimele ninsori
0Locuri de o frumuseţe rar întâlnită se dezvăluie călătorilor care ajung în aceste zile în satele moţilor din Munţii Apuseni.
Satele din Munţii Apuseni îşi întâmpină oaspeţii din aceste zile într-o atmosferă de poveste. Ninsorile au dat strălucire aşezărilor din inima Ţării Moţilor pe care le-au transformat într-unele dintre cele mai atractive locuri pentru pasionaţii de fotografie.
O arată imaginile realizate de Ioan Benea Jurca şi Marius Turc în ţinutul Sohodolului, aflat la limita judeţelor Alba şi Hunedoara.
Farmecul cătunelor din Ţara Moţilor este dat de pitorescul lor. Aşezările din Apuseni au case izolate şi risipite pe creste, la fel ca satele din Alpii Elveţieni, Bavaria şi Munţii Pădurea Neagră, potrivit specialiştilor în etnografie.
Fotografii: Ioan Benea Jurca
Casele de lemn, cu fâneţele lor, au fost ridicate pe dealuri de 600 - 1.000 de metri, care urcă până la 1.400 de metri altitudine, iar satele sunt despărţite de văi adânci şi de păduri. Ocupaţiile tradiţionale a celor mai mulţi dintre localnici a fost oieritul, lucrarea lemnului şi mineritul.
Fotografii: Ioan Benea Jurca
Moţii erau recunoscuţi pentru priceperea lor în dulgherit şi în construcţii din lemn, aşa cum o arată multe dintre casele vechi ce pot fi văzute în satele de munte.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Moţii sunt o comunitate aparte care trăieşte în satele din ţinuturile înalte ale Munţilor Apuseni. Deşi în mod tradiţional moţii sunt consideraţi doar localnici ai câtorva sate din jurul oraşelor Câmpeni şi Abrud, treptat şi-au luat numele de moţi şi localnicii de pe Valea Crişului Alb, din Ţara Zarandului, zone din judeţele Bihor, Hunedoara, Arad şi Cluj. Povestea locuitorilor „Ţării Moţilor” este fascinantă.
O colecţie de imagini realizate Mihai Turc, un fotograf pasionat de călătorii pe munte, arată cum s-au transformat, o dată cu venirea toamnei, satele pitoreşti din Munţii Apuseni.
Georgeta Dulgheru este singura femeie din România care deţine un permis de exploatare a aurului aluvionar, acordat de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM). Geologul din Munţii Apuseni le poate astfel arăta turiştilor cum găseau strămoşii noştri metalul preţios, în albiile râului.