Elena Ceaușescu, oripilată de statuia lui Decebal. „Văzând ditamai armăsarul, a dat ordin să se rezolve”

Statuia lui Decebal, amplasată în urmă cu jumătate de secol în centrul Devei, păstrează o legendă neobișnuită, legată de înfățișarea armăsarului pe care este înfățișat regele dac, care ar fi uluit-o pe Elena Ceaușescu.

Regele dac Decebal este înfățișat în două monumente de bronz, dezvelite în Deva. Cea mai veche statuie a regelui dac a fost dezvelită în 1937 în parcul de la poalele Cetății Devei, fiind realizată de sculptorul Radu Moga. Patru decenii mai târziu, în Piața Victoriei din Deva, a fost inaugurată, cu mare fast, statuia în care Decebal a fost înfățișat călare pe un cal.

De atunci, locul de întâlnire din centrul municipiului Deva a fost numit „La Cal”. În spatele lui a fost construit Centrul cultural „Drăgan Muntean” din Deva – cu cea mai mare sală de spectacole din municipiu, iar o fântână arteziană de mari dimensiuni ocupă o mare parte a pieței.

Statuia lui Decebal a uluit-o pe Elena Ceaușescu

Statuia ecvestră a lui Decebal a fost realizată de sculptorul Ion Jalea și inaugurată în 28 februarie 1976. Povestea sa a stârnit controverse, din cauza unui detaliu neobișnuit: sexul calului pe care avea să fie înfățișat regele dac.

Unii dintre cei implicați în realizarea monumentului au propus ca animalul să fie realizat ca un armăsar viguros, în timp ce alții au optat pentru un „pegas mitologic”.

Potrivit unor relatări, un cuvânt greu de spus l-ar fi avut chiar Elena Ceaușescu, soția președintelui comunist Nicolae Ceaușescu.

„Când urci sau cobori din Cetate, nu se poate să nu dai cu nasul de Decebal călare... Ceauşeasca, plină de oroare sau de poftă, văzând ditamai sula armăsărească stând acolo dedesubt, a dat ordin să se rezolve. Legenda locală spune că însuşi Ion Jalea, în calitate de tată al statuioiului, a pus o mână pe bomfaier şi una pe instrumentul cel mare al armăsarului dac şi a bomfăruit până a rămas cu ea într-o mână. Nu se ştie unde a ajuns aceasta. Părerile sunt împărţite. Unii spun că a luat-o coana Leanţa şi ba că o ţinea sub pernă, nu se ştie în ce scop, ba că a plantat-o în grădină, acolo la Snagov, unde era bine păzită. Din alte surse aflăm că Ion Jalea ar fi luat-o, ar fi lustruit-o bine, bine, aşa cum făcea şi Brâncuşi cu Domnişoara Pogany, ar fi pus-o pe un soclu şi i-ar fi trimis-o mai târziu unuia la Paris. Oricum, devenii îi spun acum locului cu celebra statuie “La Cal”, căci altceva, bietul de el, nu mai este”, relata Cornelius Ionescu, fost explorator al ținutului cetăților dacice, pe blogul său.

Statuia lui Decebal, inaugurată cu mare fast

Statuia lui Decebal din Deva a fost inaugurată în 28 februarie 1976, cu fast, de autoritățile din Hunedoara. Acestea i-au dedicat sculptura președintelui Nicolae Ceaușescu, printr-o telegramă trimisă cu ocazia evenimentului.

Mii de oameni au asistat la festivitățile care au durat întreaga zi și au cuprins spectacole folclorice și de teatru cu tematică istorică.

„Monumentul pe care îl dezvelim astăzi reprezintă o înaltă cinstire pe care o aducem noi, cei de azi, constructorii socialismului, strămoșilor noștri daci, care cu peste două milenii în urmă au durat, cu sârg și dragoste de libertate, așezări umane pe aceste străvechi meleaguri, au dat strălucire activității economice și spirituale”, declara Ioachim Moga, deputat al Marii Adunări Naționale și fost prim secretar al județului Hunedoara, la inaugurarea monumentului.

Regele dac Decebal, personaj de legendă

Decebal a fost ultimul rege al Daciei şi un personaj de legendă în istoria poporului român. A fost omul care a condus armatele Daciei în cele mai crunte înfruntări din Antichitate.

Potrivit istoricilor, Decebal s-a născut între anii 50 şi 60 ai erei noastre şi a ajuns la conducerea ţării în anul 87.

Domnia sa, de două decenii, a avut loc într-o perioadă în care Imperiul Roman se afla într-o continuă expansiune şi reprezenta cea mai mare ameninţare pentru poporul care stăpânea teritoriile actuale ale României.

În vremea lui Decebal, regatul dac a cuprins Transilvania, Banatul, Oltenia, centrul şi sudul Moldovei, fiind considerat mai puternic şi mai bine organizat, decât în vremea regelui Burebista, chiar dacă era mai puţin întins. Greniţele statului dac erau la sud şi la vest Dunăera, la est Prutul şi Dunărea, Dobrogea fiind sub influenţă romană, iar la Tisa şi Prutul. Capitala era la Sarmizegetusa Regia, în Munţii Orăştiei.

Din primii ani de domnie ai lui Decebal, Dacia se afla în conflict cu Imperiul Roman. În vremea împăratului Domiţian, romanii au invadat teritoriile din sudul ţării, însă iniţial au fost înfrânţi. În anul 88 romanii i-au învins pe daci, la Tapae (Porţile de fier ale Transilvaniei, din zona Ulpia Traiana Sarmizegetusa), iar ulterior între cele două popoare se instaurează pacea.

Războiul a reînceput în primăvara anului 101, dar fusese pregătit din anii precedenţi de daci și romani. Aurul şi celelalte resurse ale Daciei şi puterea ameninţătoare a lui Decebal au fost cauze pentru care împăratul Traian a dorit cucerirea acestui teritoriu. În timpul primului război, romanii au reuşit să distrugă mai multe fortăreţe din Munţii Orăştiei, dar apropierea iernii i-a obligat să îşi încetinească înaintarea.

Sarmizegetusa Regia a fost cucerită de romani, potrivit istoricilor, la finalul celui de-al doilea război purtat de împăratul Traian în Dacia (105 – 106). Tot atunci, Decebal a sfârşit ucigându-se, iar după moartea sa, o parte a teritoriilor aflate în stăpânirea lui au intrat în componenţa Imperiului Roman.