Dosarul marii retrocedări din Retezat. Ce soartă vor avea cele 10.000 de hectare primite de urmaşele baronului Kendeffy
0Magistraţii au amânat pronunţarea unei soluţii în dosarul uneia dintre cele mai mari retrocedări de terenuri din România, care vizează modul în care au fost împroprietărite urmaşele familiei nobiliare Kendeffy, cu aproximativ 10.000 de hectare de păşuni şi păduri în Retezat
Judecătoria Haţeg a stabilit, miercuri, pentru data de 8 martie pronunţarea unei soluţii în dosarul retrocedării a circa 15.000 de hectare de păşuni şi păduri din fostul Domeniu al Retezatului, stăpânit în trecut de baronii Kendeffy.
O expertiză efectuată în dosar şi o serie de documente furnizate magistraţilor hunedoreni, prin comisia rogatorie, de Judecătoria Oberster Gerichshof ( Obsterreich) din Viena, vor fi analizate până la termenul următor al procesului început în anul 2009.
În dosarul aflat la Judecătoria Haţeg, Academia Română a solicitat constatarea nulităţii absolute a titlurilor de proprietate prin care austriecele Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz, moştenitoare ale familiei Kendeffy au primit în 2006 peste 10.000 de hectare de păduri şi păşune în Retezat (comuna Râu de Mori şi comuna Pui). Cele trei titluri de proprietate emise pe numele moştenitoarelor familiei nobiliare Kendeffy au fost contestate, iar unul dintre motivele invocate a fost că, la data la care Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz au fost împroprietărite, ele nu aveau cetăţenie română.
Curtea de Conturi a contestat legalitatea împroprietăririi
În 2013, Curtea de Conturi a României a publicat „Sinteza Raportului de audit privind Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 - 2012”, în care a arătat că reconstituirea dreptului de proprietate după solicitarea celor două moştenitoare ale familiei Kendeffy a fost nelegală.
„Prin trei titluri de proprietate emise în baza ordinului prefectului judeţului Hunedoara, doi cetăţeni austrieci (Kendeffy Maria şi Pongracz Elisabeta) ajung proprietarii a 9.407 ha teren forestier şi păşuni (6.304 ha pădure) în Parcul Naţional Retezat, rezervaţie a biosferei UNESCO. Domeniul Retezat a aparţinut fraţilor ludovic şi gabriel kendeffy. Primul a părăsit ţara şi a fost despăgubit în procesul optanţilor din Fondul A cu suma de 856.211 coroane – aur drept despăgubiri şi 14.844 coroane aur daune pentru dezorganizarea exploataţiei, conform Deciziei Tribunalului Arbitral de la Paris. Gabriel Kendeffy, rămas în ţară, a respins ofertele de ieşire din indiviziune, declanşându-se un lung proces judiciar care nu s-a finalizat până în anul 1949. La fel a procedat şi în cazul demersurilor de expropriere începute în baza Legii nr.213/1930 a monumentelor istorice care interzicea ca arii protejate peste 10 ha să se afle în proprietate particulară dar, de această dată, în cazulexproprierii propriei jumătăţi indivize.
Tehnica a funcţionat perfect şi anul 1949 vine fără a se ajunge la o hotărâre definitivă şi irevocabilă cu privire la cuantumul despăgubirii. Domeniul Kendeffy a intrat în anul 1949 în proprietatea Academiei Române fiind cea mai veche rezervaţie ştiinţifică din România. Reconstituirea este ilegală deoarece cetăţenii străini nu pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate şi, mai mult decât atât, pentru jumătate din domeniu se plătiseră despăgubiri”, se arată în auditul din 2013 al Curţii de Conturi a României.
Vă recomandăm şi:
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a publicat Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România, iar Hunedoara se află printre judeţele care deţin astfel de păduri.
Două catastrofe au lovit succesiv muntele Godeanu, la poalele căruia a fost ridicată capitala Daciei, Sarmizegetusa Regia. În urma unei catastrofe naturale şi a unui incendiu violent de pădure, au avut loc defrişări masive care au pustiit pădurea din jurul muntelui despre care se spune că ar fi fost „locul sfânt al dacilor”.
FOTO Blestemul dintre ruinele cetăţii lui Jules Verne, de la poalele Retezatului
Cetatea Colţ, din comuna hunedoreană Râu de Mori, care l-a inspirat pe Jules Verne în romanul „Castelul din Carpaţi“ a devenit un monument aproape interzis turiştilor. Cei care ajung la poalele ei găsesc cu greu drumul spre cetate şi trebuie să fie cu ochii în patru din cauza viperelor şi a zidurilor şubrede.