De ce ocolesc trenurile zăpezii stațiunile Văii Jiului. Soarta vastei rețele feroviare a orașelor miniere VIDEO

Orașele din Valea Jiului mizează pe turism pentru a opri declinul economic al zonei miniere. Odată cu închiderea minelor, mai multe linii ferate au fost închise circulației trenurilor de călători, deși localnicii au sperat că pot contribui la dezvoltarea turismului.

Valea Jiului este înconjurată de cei mai înalți munți din vestul României, iar la poalele lor, în zona alpină, au fost înființate stațiunile Parâng, Pasul Vulcan și Straja.

Orașele Petroșani, Vulcan, Uricani și Lupeni au fost declarate și ele stațiuni de interes național sau local, datorită zonelor montane învecinate, însă marile proiecte de dezvoltare a turismului din regiune au eșuat în ultimii ani.

Trenurile zăpezii, pierdute în Valea Jiului

Planurile autorităților de amenajare a Domeniului schiabil din Parâng, la marginea Petroșaniului, care urma să fie unul dintre cele mai întinse din Europa, de legare a stațiunilor Pasul Vulcan și Straja prin telegondole, de construcție a unui drum prin munți care să lege Valea Jiului de zona Dunării și a Băilor Herculane și transformarea unor mine de cărbune închise în muzee miniere nu au ajuns la rezultatul așteptat de localnici.

În anii trecuți, unii politicieni locali, ca fostul senator Haralambie Vochițoiu, au propus includerea orașelor din Valea Jiului pe rutele „Trenurilor zăpezii”, pe care turiștii să poată circula mai ieftin spre stațiunile montane.

Calea ferată Petroșani – Lupeni era încă în funcțiune, iar turiștii puteau ajunge cu trenul la poalele stațiunilor Pasul Vulcan și Straja.

„Trenul personal Petroșani - Lupeni din Valea Jiului oprea în stațiile din Vulcan și Lupeni, iar acolo turiștii erau așteptați de cabanieri cu mașinile și erau aduși la locurile de cazare din stațiuni. Ori mergeau pe jos, doi – trei kilometri până la telegondole”, își amintește Ioan, un localnic din Pasul Vulcan.

De peste cinci ani, pe calea ferată Livezeni – Lupeni, electrificată, nu mai circulă trenuri de călători. Între timp, drumurile spre Straja și Pasul Vulcan au fost modernizate, însă orașele de la poalele lor au rămas fără transport pe calea ferată.

Dintre cele șase orașe din Valea Jiului, doar Petroșani mai este traversat de o cale ferată pe care circulă trenurile de călători, magistrala care leagă Ardealul de Oltenia, prin Defileul Jiului.

Colonia din Petroșani, ridicată pentru ceferiști

Cădirea de călători a staţiei CFR din Petroşani, veche de un secol şi jumătate, a fost reabilitată în ultimii ani, în schimb o mulţime de construcţii şi monumente feroviare din împrejurimile sale, inclusiv depoul CFR Petroșani înfiinţat în 1912, au fost lăsate în paragină.

Două locomotive ruginite, vechi de peste șapte decenii, abandonate pe liniile fostului depou feroviar din Petroșani și o altă locomotivă de epocă, mai bine îngrijită, expusă pe centura municipiului, în apropierea stației CFR, amintesc de trecutul căilor ferate din Valea Jiului.

Peste linii, un turn de apă vechi de peste un secol, folosit în trecut la alimentarea locomotivelor cu abur, marchează intrarea în „Colonie” – cel mai vechi cartier al Văii Jiului, înființat în urmă cu un secol și jumătate pentru muncitorii de pe calea ferată și angajații stației feroviare.

„Colonia din Petroșani avea un aer aparte, cu clădirile feroviare de epocă și cu pavilioanele în care locuiau familiile de ceferiști și mineri. Pe străzile sale circulau trenulețele care aduceau rația de cărbune, câte un vagonet pe lună, în fiecare gospodărie. Acum multe clădiri sunt în paragină”, spune una dintre localnice.

Trenuri în Valea jiului, de un secol și jumătate

În anul 1870, primul tren de călători a sosit în gara din Petroşani de la Simeria, pe calea ferată a cărbunelui. Tot atunci, o altă linie ferată, îngustă, folosită la transportul cărbunelui, lega Petroşaniul de exploatările minere de la Petrila şi Lonea.

O altă cale ferată a cărbunelui a fost construită în Valea Jiului la sfârşitul secolului al XIX-lea, pe ruta Petroşani (Livezeni) – Vulcan – Lupeni, iar o reţea de linii uzinale și forestiere a împânzit în secolul XX în bazinul minier. Lemnul de mină necesar exploatărilor miniere și buștenii erau aduși din locuri mai greu accesibile, pe căi ferate forestiere, înființate la începutul secolului XX.

Rețelele feroviare din Valea Jiului s-au extins după Al Doilea Război Mondial, iar în anul 1989, pe căile ferate din orașele miniere au fost transportate peste 11 milioane de tone de cărbune extrase din minele Văii Jiului. Mii de oameni beneficiau zilnic de transportul feroviar, însă declinul industrial al zonei și închiderea treptată a exploatărilor miniere au dus treptat, la închiderea minelor și a mai multor linii ferate din zonă.

Valea Jiului, a gărilor pustii

Mai multe gări și-au pierdut utilitatea. În Lupeni, învecinat cu stațiunea montană Straja, cele două gări, scoase din uz, au rămas pustii. Clădirea CFR de la intrarea în oraş a fost reparată în ultimii ani, după ce localnici s-au plâns de starea dezastruoasă în care ajunsese. A rămas însă pustie.

La celălalt capăt al municipiului, gara din cartierul Bărbăteni este pusă sub lacăt. A fost construită în anii ´80.

Pe liniile ferate din Valea Jiului pot fi văzute, din ce în ce mai rar, garnituri de marfă care pleacă din minele Lonea, Vulcan şi Lupeni, spre termocentrala din Paroşeni.

O cale ferată îngustă mai leagă Petrila de exploatarea minieră Lonea, iar autoritățile vor să o transforme în atracție turistică. Mai multe trenuri cu cărbune au deraiat, însă, în ultimii ani pe ea.