Video Cum arată fosta mină Barza, închisă în urmă cu 15 ani. De aici au fost scoase zeci de tone de aur VIDEO
0Au trecut 15 ani de la închiderea uneia dintre cele mai importante exploatări aurifere din România, mina de la Barza. Acum, acolo, clădirile sunt ruinate, iar unele au dispărut cu totul.
Au trecut 15 ani de la închiderea definitivă a exploatării miniere Barza (Crişcior), din vecinătatea municipiului Brad. De la mijlocul anilor 2000, zeci de clădiri ale minei de aur şi a uzinelor sale, lăsate fără supraveghere adecvată, au fost devastate de hoţi şi de scormonitori după fier vechi şi materiale de construcţii.
Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat
La Gura Barza, galeria principală a vechii întreprinderi miniere Barza, un loc izolat de versanţii, în ultimul deceniu, aproape toate construcţiile au fost prefăcute în mormane de moloz, iar zecile de hectare pe care au fost ridicate, unele încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, au devenit în terenuri virane, pe care localnicii le-au folosit doar pentru a mai arunca gunoaiele. Un pârâu roşiatic, izvorât din gurile de mină, inundă locurile prin care de-a lungul timpului au trecut mii de tone de minereu aurifer.
Uzina de preparare a minereului construită la poalele muntelui Barza în 1898 fusese cea mai mare din Imperiul Austro-Ungar. În primele decenii de comunism, zona minieră a fost extinsă, iar în anii '80, când minele şi uzinele aurifere au intrat în declin, la Barza munceau peste 6.000 de oameni. În 2006, exploatarea a fost închisă definitiv. Cu timpul, natura a luat în stăpânire teritoriul ocupat de ruine şi a ascuns tot mai mult urmele distrugerilor din epoca post industrială.
Ruine.. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Intrarea în galeria principală Gurabarza, şi ea distrusă parţial, a rămas însă în picioare, inundată de apele roşiatice numite de localnici „galiţă”. Izvoarele subterane care „dau culoare” întinderii miniere conţin cupru, fier şi alte metale neferoase, care în contact cu apa formează oxizi cu un nivel ridicat al Ph-ului. În contact cu aerul, compuşii nocivi din galiţă se oxidează, iar apa capătă o culoare roşiatic – maronie, în funcţie de distanţa pe care a parcurs-o de la gura minei.
Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Aur extras din vremea Daciei
În ţinutul aurifer al Bradului, care cuprindea exploatările Ruda, Barza, Valea Morii şi Valea Arsului, aurul este extras din vremea Daciei. Primele galerii miniere au fost săpate în vremea romanilor, după cucerirea teritoriilor dacilor.
Gurabarza, la începutul secolului XX. Ilustrată
„Existenţa exploatărilor din epoca romană, în minele de la Ruda se constată în special la mina din muntele Barza-Ruda, unde cele două galerii paralele, Sofia şi Michail, indică începutul exploatării prin galerii, cum demonstrează aşa numitele Trepte romane, artistic săpate şi care fără îndoială sunt operă romană. Marcarea acestor artistice trepte romane o confirmă şi geologul german Semper, care le pune însă în galeria Ana, comunicabilă şi azi, şi în care s-au găsit câteva unelte vechi miniere, ca lămpi şi ştearţuri, precum şi diferite monede romane”, informa istoricul şi publicistul Ion Rusu Abrudeanu, în volumul „Aurul românesc. Istoria lui din vechime până azi” (1933).
Minele de aur din zona Bradului au început să se dezvolte intens în secolul al XIX-lea, datorită bogăţiei zăcămintelor şi investiţiilor unor companii germane interesate de profitabilitatea lor. Minereurile extrase şi prelucrate conţineau metale nobile, aur şi argint, în concentraţie variabilă de până la 12 grame la tonă, iar în unele cazuri au ajuns la o concentraţie de 40 de grame la tona de minereu. La începutul secolului XX, minerii extrăgeau circa o tonă de aur pe an, de aici.
Gurabarza, la începutul secolului XX. Ilustrată
În 1948, când complexul minier a fost naţionalizat, ultimul proprietar privat al exploatării a fost Societatea „Mica” Brad. Ulterior, în 1955 a fost înfiinţat Trustul Aurului Brad, care administra centrele miniere, iar în prezent zona fostului complex se află în patrimoniul Minvest.
Gura Barza în 2009. Foto: Traian Manu.
Vă recomandăm să citiţi şi: