Cetatea dacică Piatra Roşie va avea drum modern. Prima mare investiţie la situl UNESCO va costa 2.6 milioane de lei
0Ultimii trei kilometri ai drumului spre cetatea dacică Piatra Roşie vor fi modernizaţi pe fonduri guvernamentale, alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL II) în perioada 2017-2020.
Cetatea dacică Piatra Roşie va avea un drum modern, realizat cu finanţarea aprobată prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL II). Proiectul de modernizare a Drumului Comunal 57D până la poalele monumentului istoric aflat în patrimoniul monidial UNESCO a fost depus de Primăria Boşorod şi a fost aprobat pentru a primi finanţare în perioada 2017-2020.
Investiţia este estimată la 2,6 milioane de lei şi va acoperi modernizarea drumului comunal cu o lungime de 2,6 kilometri, aproape inaccesibil autoturismelor. Drumul, care traversează pe o pantă abruptă pădurea de la poalele aşezării antice este acoperit cu zgură şi piatră, iar ploile au provocat deseori distrugeri şi alunecări de teren pe traseul său. Primăria Boşorod a mai obţinut finanţare prin PNDL pentru încă un proiect de infrastructură, în valoare de 8,3 milioane de lei, ce vizează modernizarea a 4,5 kilometri din Drumul Comunal 57 E Merişori – Târsa.
Aşezarea dacică Piatra Roşie se află în Munţii Orăştiei, pe o culme de pe Valea Luncanilor. Potrivit unor istorici, cetatea misterioasă a fost construită în vremea regelui Burebista. Fortăreaţa a dominat Platoul Luncanilor timp de un secol şi jumătate, fiind distrusă apoi de legiunile romane, în drumul lor spre Sarmizegetusa Regia. După ce a fost nimicită, ruinele ei au rămas peste veacuri, fără ca nimeni să le mai reclădească vreodată. Potrivit istoricilor, Piatra Roşie avea două incinte fortificate, ridicate în perioade diferite şi întinse pe o suprafaţă de 1,2 hectare. În Piatra Roşie au fost descoperite mai multe scuturi de fier antice, bogat împodobite cu reprezentări ale unor animale mitologice. Unele dintre aceste piese au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor, iar statul român a făcut eforturi mari pentru a le recupera.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a precizat că terenurile pe care se află unele dintre cetăţile dacice din Munţii Orăştiei vor fi scoase definitiv din fondul forestier, astfel încât monumentele UNESCO să poată fi administrate corespunzător. „Situaţia cetăţilor dacice este îngrijorătoare”, a afirmat ministrul într-un răspuns la apelul lansat de istoricul Ioan Piso faţă de soarta unora dintre aşezările dacice.
O matriţă antică de bijutier, veche de peste 2.000 de ani, a devenit cea mai valoroasă piesă expusă la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Piesa din bronz a fost cercetată timp de doi ani, de la data descoperirii ei în Sarmizegetusa Regia, iar specialiştii au scos la iveală detalii incitante despre obiectul arheologic.
Comorile ascunse de regele Decebal, înainte ca romanii să fi pus stăpânire peste cetăţile sale, au stârnit fascinaţia istoricilor. Cele mai importante relatări despre desoperirile întâmplătoare ale aurului dacilor provin din urmă cu aproape cinci secole. Se spune că atunci un tezaur impresionant de monede şi piese antice din aur a fost găsit de câţiva pescari, în albia râului Stre.
Cele mai preţioase comori arheologice descoperite în cetatea dacică Piatra Roşie din Munţii Orăştiei sunt o serie de scuturi antice, bogat împodobite cu reprezentări ale unor animale mitologice. Unele dintre aceste piese au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor, iar statul român a făcut eforturi mari pentru a le recupera.