Anchetă pentru abuz în serviciu după găsirea vasului antic preţios, pe care un viceprimar l-a aruncat apoi la gunoi
0Procurorii fac cercetări într-un dosar de abuz în serviciu şi furt calificat, după descoperirea întâmplătoare a unui vas antic din bronz, în satul Costeşti. Autorul descoperirii a predat artefactul la Primăria Orăştioara de Sus, dar viceprimarul comunei l-a aruncat la gunoi.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Aba Iulia a preluat dosarul penal în care au loc cercetări cu privire la împrejurările descoperirii unui vas antic de bronz, în Costeşti, pe care viceprimarul comunei Orăştioara de Sus, căruia i-a fost adus artefactul, l-a aruncat la gunoi. Iniţial, dosarul a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Orăştie.
„A fost deschis un dosar penal în care se fac verificări cu privire la infracţiunea de furt calificat şi abuz în serviciu. Urmărirea penală este începută doar în REM”, a precizat procurorul general adjunct Mihaela Chicea, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. În urmă cu o lună, poliţiştii au recuperat un vas metalic din bronz, susceptibil a face parte din Patrimoniul Cultural Naţional.
„S-a stabilit faptul că, în data de 16 martie 2017, un bărbat în vârstă de 43 de ani, din comuna Orăştioara de Sus, care efectua lucrări de defrişare în zona drumului de acces către cetatea Costeşti, a găsit ascuns sub un pod un vas metalic împachetat într-o pungă din plastic. Bărbatul a predat obiectul în cauză unui reprezentant al Primăriei Comunei Orăştioara de Sus, care, la rândul său, nu a întreprins demersuri legale în astfel de situaţii, ci a aruncat vasul în zona de salubritate a localităţii Costeşti”, declara Bogdan Niţu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Hunedoara. Ioan Filipescu, viceprimarul comunei Orăştioara de Sus, a fost cel care a aruncat vasul antic la tomberon.
„În cursul nopţii de 16/17 martie 2017, poliţiştii au reuşit recuperarea vasului în cauză, care, la o primă evaluare, este o piesă unicat ce datează din perioada greco-romană, fiind utilizat în mediul dacic, şi este susceptibil a face parte din Patrimoniul Cultural Naţional”, a informat IPJ Hunedoara.
Cu o zi înainte de a fi descoperit vasul de bronz, ascuns pe malul râului, în satul Costeşti au avut loc mai multe percheziţii la domiciliile unor presupuşi căutători de comori şi la cea a şefului de post din comuna Orăştioara de Sus. Din casa unuia dintre ei a fost ridicat un detector de metale şi, de asemenea, asupra unor suspecţi au fost descoperite monede antice.
Vă recomandăm şi:
Sarmizegetusa Regia a devenit un „El Dorado“ al căutătorilor de comori dacice. Fiecare descoperire a stârnit fascinaţia românilor, dar şi o muţime de controverse. Zeci de infractori, printre care s-au numărat şi foşti oameni ai legii, au creat o adevărată mafie a aurului dacic pe care l-a exploatat şi vândut în interes propriu, iar numeroase artefacte au dispărut definitiv de pe teritoriul ţării.
Matriţa de la Sarmizegetusa Regia, considerată printre cele mai valoroase piese arheologice descoperite în ultimele decenii în România, ascunde enigme care până în prezent nu au putut fi descifrate.
Imagini în care este înfăţişată cea mai importantă descoperire arheologică realizată în ultimii ani în Sarmizegetusa Regia au fost publicate, în premieră, la doi ani de la data descoperirii comorii arheologice. Fotografiile caree înfăţişează matriţa bijutierului din fosta capitală a Daciei preromane au fost realizate de Vladimir Brilinsky, omul care a descoperit obiectul misterios.
Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brăţările din aur masiv, din vremea dacilor, bogat împodobite. Obiectele unice spun povestea măiestriei cu care dacii prelucrau metalele, susţin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparţinut vechilor locuitori ai ţinuturilor Carpaţilor s-au pierdut pentru totdeauna.