Agentul secret Constantin Bursan va fi comemorat în Hunedoara. Fostul deputat şi deţinut politic a ctitorit catedrala şi palatul administrativ

Constantin Bursan va fi comemorat în această săptămână în Hunedoara. Fostul deţinut politic este primul cetăţean de onoare al municipiului. A ctitorit catedrala din centrul vechi şi palatul administrativ din Hunedoara, însă documentele istorice relevă faptul că Bursan ar fi fost spion.

Hunedorenii sunt invitaţi în această săptămână la acţiunea de comemorare a primului cetăţean de onoare al municipiului Hunedoara, Constantin Bursan. Puţini ştiu însă că omul politic care a sfârşit în închisorile regimului comunist a fost agent secret.

Constantin Bursan va fi comemorat în municipiul Hunedoara în 21 mai, când se împlinesc 127 ani de la naşterea lui şi 53 ani de la trecerea în nefiinţă. „Cu această ocazie, va avea loc o slujbă religioasă de pomenire şi o depunere de coroane de flori la bustul lui Constantin Bursan, cel care a ctitorit Catedrala Ortodoxă din Hunedoara şi actualul sediu al Primăriei municipiului Hunedoara”, a informat Primăria Hunedoara. Constantin Bursan a fost unul dintre primii cetăţeni de onoare ai Hunedoarei.

Omul politic din perioada interbelică, fost deputat liberal de Hunedoara, a primit acest titlu în 1937, la inaugurarea clădirii Palatului administrativ din Hunedoara. Bursan a fost cel care a finanţat construcţia clădirii în forma literei H, o bijuterie arhitecturală a acelor vremuri.

Omul politic liberal şi-a lăsat amprenta asupra istoriei Hunedoarei. A sprijinit financiar construcţia mai multor edificii importante din Hunedoara, printre care se numără şi catedrala din centrul vechi al municipiului. A fost însă un personaj controversat. Potrivit mai multor istorici Constantin Bursan a fost spion şi agent al serviciilor secrete britanice şi naziste, sub numele conspirativ "Doctor Ecko" sau "Doctor Bruno".

Deputatul liberal a avut un destin tragic. O dată cu instaurarea regimului comunist din 1946, Constantin Bursan a fost trecut imediat în rândul inamicilor statului. A fost deposedat de averea impresionată pe care o deţinea, iar în octombrie 1950 a fost arestat şi trimis în beciurile Securităţii. După o anchetă îndelungată, fostul deputat liberal de Hunedoara a fost condamnat, doi ani mai târziu, la 25 de ani de temniţă grea pentru complicitate la crimă de înaltă trădare. În 1962, Constantin Bursan a murit în închisoarea din Jilava, la vârsta de 74 de ani, după 12 ani de chinuri, iar trupul său nu a mai fost predat familiei pentru a fi înhumat.

Vă recomandăm şi:

Cea mai cumplită grevă a minerilor din Valea Jiului: vânătoarea de oameni din Lupeni, din '29. „Cadavrele erau nişte grămezi de carne înşirate pe nişte paie“

Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.

Avram Iancu, 10 mituri despre „crăişorul munţilor”: iubita unguroaică, luptele moţilor, depresia şi refuzul împăratului

Avram Iancu este unul dintre eroii de referinţă ai românilor. Conducătorul moţilor din timpul mişcărilor revoluţionare din anii 1848 şi 1849 a rămas în istorie ca un simbol al patriotismului şi al jertfei pentru libertate. O serie de lucruri au rămas însă mai puţin cunoscute publicului care se raportează astfel la eroul naţional.

România în manualele şcolare de la 1930: „din dacii amestecaţi cu romani a ieşit poporul român”. Cum li se explica elevilor de ce ţara nu a putut fi cucerită

România era înfăţişată în manualele după care învăţau elevii în anii 1930 ca o ţară impresionantă, cu o istorie dominată de dacii „harnici, viteji şi bogaţi” şi de cuceritorii romani, prezentaţi ca fiind cei care au contribuit fundamantal la formarea poporului român. Un astfel de document, rămas ca mărturie istorică, a fost manualul de geografie „România pentru clasa III-a primară”, din 1931.