Vestigii romane vechi de circa 1.600 de ani, scoase la lumină după ce timp de decenii au fost transformate în groapa de gunoi a unui cartier din Galaţi

Săpăturile arheologice pentru dezvelirea unui cavou roman de secol IV au început de câteva zile, sunt realizate de specialiştii Muzeului de Istorie din Galaţi şi sunt finanţate de primăria municipiului cu suma de 177.000 de lei. Deocamdată, arheologii nu au ajuns la relicva căutată, dar au găsit dovezi că sapă unde trebuie.

Scoaterea  la lumină a cavoului roman de secol IV, aflat la o adâncime de 4-6 metri sub cartierul Dunărea din Galaţi (pe strada Oţelarilor, între blocurile D14-D16), pare să fie o chestiune de zile. Săpăturile arheologice declanşate în urmă cu câteva zile au ajuns deja la adâncimea de trei metri, iar primele concluzii sunt pozitive, după cum  afirmă viceprimarul Sorin Cristian Enache.

„Astăzi împreună cu Marius Humelnicu (N.R.: city-managerul Galaţiului)  am putut vedea forma perimetrală a cavoului roman şi am avut norocul de a fi martori la descoperirea primei cărămizi ştampilate cu simbolul flotei romane Classis Flavia Moesica, datând din secolul III d.C. În aceleaşi timp s-a descoperit şi un colţ de tencuială pictată , ceea ce ne face să sperăm că vom avea posibilitatea restaurării zugrăvelii despre care ne-a vorbit profesorul Brudiu la momentul descoperirii iniţiale a mormântului”, a spus viceprimarul.

Lucrările arheologice sunt făcute de specialiştii Muzeului de Istorie „Paul Păltănea din Galaţi, finanţarea fiind asigurată de la bugetul oraşului, de unde s-au alocat 177.000 de lei, cu tot cu TVA.

Lucrarea are ca scop clarificarea unei controverse care a încins spiritele în ultimii ani, pe tema unei presupuse încercări de „tun imobiliar” în zonă. De altfel autorităţile chiar au încercat într-o primă fază descărcarea de sarcina arheologică pentru a putea vinde terenul (care este liber de construcţii, dar are o poziţie comercială excelentă, fiind în plin oraş), însă demersurile au fost oprite în urma protestelor publice ale gălăţenilor.

Povestea cavoului roman de la Galaţi

Cavoul roman a fost descoperit absolut întâmplător în urmă cu 44 de ani, în anul 1974, cu ocazia lucrărilor de excavaţie pentru un bloc de locuinţe. Soarta lui n-a fost, încă de la început, prea fericită. Fiind acoperit de un tumul de pamânt, a fost confundat cu o cazemată din Al Doilea Război Mondial şi a fost distrus parţial de utilajele de pe şantierul de construcţii.

De-abia după ce excavatoristul a realizat că ar putea fi altceva, a fost chemat prof. univ. dr. Mihalache Brudiu, arheolog la Muzeul de Istorie, care, în urma săpăturilor, a scos la iveală un cavou cu lungimea de 12 metri, lăţimea de 9 metri şi înălţimea de 4 metri, cu pereţi rectangulari şi cu o nişă mortuară pe latura vestică. Zidurile, groase de 1,6-1,7 metri, erau tencuite în interior cu var, pe care s-a pictat cu vopsea roşie şi brun în tehnica tempera.

Potrivit mărturiilor păstrate de la arheologul Brudiu, în lucrarea  „Un cavou roman descoperit la Galati”, în spaţiul din interior era compartimentat astfel: un dromos pentru acces, o camera funerara cu cistă şi absidă, precum şi încă o absidă pentru ritualuri.

Conform specialiştilor de la Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu Galaţi, mormântul aparţine unui comandant roman de origine sarmată şi datează din secolul 4 d. Hr. „Descoperirea cavoului roman la Galaţi dovedeşte că în ultimii ani ai secolului al III-lea sau în prima jumătate al secolului al IV-lea, Imperiul roman avea deplina autoritate şi în zona din sud-estul Moldovei”, se menţionează în fişa de descriere a monumentului (clasificat sub indicativul GL-I-m-B-02973), aflată pe site-ul instituţiei amintite.

Informaţiile au reieşit din studierea şi datarea puţinului inventar descoperit, printre care se aflau şi câteva fragmente de oase umane. Se pare că acest cavou a fost prădat în urmă cu multe secole, iar toate obiectele de valoare au fost furate.

Chiar şi aşa, descoperirea a făcut senzaţie în lumea istoricilor, pentru că acest Cavou Roman şi Castrul de la Tirighina (Galaţi-Barboşi) sunt singurele dovezi ale continuităţii romane la nordul Dunării în timpul Împăratului Constantin cel Mare, adică şi după retragerea aureliană.

Academicianul Emil Condurachi spunea la acea vreme: „Dacă am avea în Dobrogea 100 asemenea cavouri, nu ar avea importanţa pe care o are descoperirea de la Galaţi”.

De altfel, prin Decizia nr.5.744 din 13.04.1975, Comisia de avizare din cadrul Consiliului Culturii a hotărât restaurarea, conservarea şi valorificarea muzeistică a acestui obiectiv, declarat monument istoric. Construirea blocului respectiv fost abandonată, terenul rămânând liber în perspectiva continuării săpăturilor arheologice şi, eventual, a construirii unui muzeu, lucruri care au avut de aşteptat, iată, 44 de ani.

Beton şi gunoi în loc de muzeu

Ca o primă măsură de conservare a cavoului a fost turnată peste el, în 1976, o placă de beton, însă totul s-a oprit la atât, iar zona a devenit un fel de groapă de gunoi a cartierului (fapt confirmat de arheologi acum, care au mărturisit că au scos din pământ o adevărată istorie a ultimelor cinci decenii, sub formă de ambalaje ale unor produse din epoca comunistă).

Punctul de colectarea a gunoiului  ce a stat decenii peste relicve FOTO C Crângan

Comisia Monumentelor Istorice a hotărât ca monumentul să fie inclus în ansamblul unui Muzeu de Arheologie construit după modelul Mozaicului de la Constanţa. „Urma să fie un muzeu de arheologie în toată legea. Era un exponat in situ, pe loc, Cavoul Roman, iar în vitrine - exponate din rezervaţia arheologică”, povestea, în urmă cu câţiva ani, profesorul Brudiu.

După 1990, pe platforma betonată turnată pentru protejarea Cavoului Roman a fost amplasat un punct de colectare a gunoiului.