Tuta absoluta a lovit în cea mai mare zonă legumicolă din Moldova. Specialist: „Este ca o pestă africană a legumelor“

Periculoasa gânganie a afectat recolta pe o suprafaţă de 23 de hectare de legume din comuna Matca, judeţul Galaţi. Există riscul ca la anul, dacă nu se iau iau măsuri profilaxice, să facă necazuri şi mai mari.

Dr. ing. Valentin Huciu, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Galaţi, a atras atenţia că periculoasa molie a tomatelor – „tuta absoluta”, după denumirea dată de specialişti – a fost semnalată şi în cel mai mare bazin legumicol din toată Moldova, la Matca (judeţul Galaţi), unde a afectat recolta de pe 23 de hectare.

Chiar dacă suprafaţa este considerabilă, ea nu reprezintă totuşi decât aproximativ 2% din suprafaţă cultivată cu legume la Matca (localitatea în care pământul arabil a ajuns, de câţiva ani, să fie cel mai scump din România), Cu toate acestea, specialiştii atrag atenţia că dacă în perioada următoare nu se iau măsuri profilactice ferme, la primăvară proporţiile atacului de „tuta absoluta” ar putea deveni dezastruoase.

Directorul executiv al DAJ Galaţi (care este doctor în ştiinţe, cu specializarea „combaterea dăunătorilor din culturilor agricole”) a comparat atacul de „tuta absoluta” cu pesta porcină africană, efectele asupra plantelor fiind devastatoare. Practic, frunzele plantei se usucă de parcă ar fi arse de o substanţă, iar fructele se deformează şi au pete foarte urâte.

„Acest dăunător periculos nu reprezintă altceva decât rezultatul schimbărilor climatice. Tuta absoluta este molia minieră a frunzelor, sau minierul tomatelor, dar care atacă şi alte plante din familia solanaceelor, de exemplu cartofii şi vinetele. În ciclul al doilea de cultură, la Matca, a fost descoperită Tuta absoluta, atacul a fost confirmat de Laboratorul Naţional Fitosanitar. Astăzi raportăm o suprafaţă de atac de 23 de hectare, toate în bazinul legumicol Matca”, a declarat Valentin Huciu.

Molia este larva unui fluture foarte mic (are mai puţin de un centimetru anvergură a aripilor) şi are dimensiuni mici, la rândul ei, însă este extrem de lacomă şi de stricătoare. Atacă toate organele plantei, frunzele şi tulpina, dar şi pieliţa fructului. Cel mai periculos este atacul pe frunze, din cauza faptului că atacă în interiorul acestora, făcând combaterea foarte dificilă, mai ales că insecticidele sistemice (care sunt absorbite de plante) au fost în mare parte interzise în ultimii ani. Dificultatea în combatere este dată şi de faptul că fluturii sunt nocturni.

Dr. ing. Huciu a precizat că, în esenţă, condiţiile din solar sunt foarte propice dezvoltării minierului tomatelor: nu plouă, nu bate vântul, temperatura e constantă, în jur de 25-30 de grade. De altfel, la culturile de câmp atacul este mult mai redus.

Şeful DAJ Galaţi recomandă respectarea tuturor paşilor tehnologici pentru a avea succes în combaterea moliei. „Tratamentele trebuie să se efectueze cu produse la alternanţă, trebuie să se respecte rotaţia culturilor, trebuie eliminate resturile vegetale la închiderea celor două cicluri de cultură, trebuie respectat un calendar foarte strict pentru tratamentele fitosanitare şi păstrată o igienă perfectă în solar şi trebuie aplicat un management integrat al dăunătorului”, a precizat acesta.

Deocamdată, nu se pune problema acordării de despăgubiri către cei aproximativ 100 de fermieri ai căror culturi au fost afectate de „tuta absoluta”. Situaţia a fost semnalată Ministerului Agriculturii, care va lua o decizie în acest sens, cu precizarea că pos spera să primească bani doar fermierii care aplică tehnologia ca la carte.