„Scutecele lui Iisus”, desertul tradiţional de Crăciun în Moldova. Foiţele de aluat se întind pe perne

În satele din Moldova, gospodinele continuă să păstreze cu sfinţenie, de Crăciun, o reţetă veche din moşi-strămoşi. Este vorba despre turte sau scutecele Domnului, o delicioasă prăjitură care se mănâncă şi se dă de pomană doar în Ajunul Crăciunului.

Gospodinele prepară turtele până în ziua Ignatului, când, potrivit tradiţiei, începe tăierea porcilor şi acestea nu trebuie stropite cu sânge. Una dintre păstrătoarele tradiţiilor este Ecaterina Hulea, fostă educatoare a satului, care a învăţat să prepare turte de la bunica ei. 

De mic copil, femeia îşi aminteşte mirosul turtelor din preajma sărbătorilor, iar acum acestea sunt nelipsite de pe masa tradiţională de Crăciun. Aceste minunate produse se mai numesc „scutecele lui Iisus” sau „pelincuţele Domnului”.

 „Domnul a avut nevoie în primul rând de un scutec, în care a fost învelit atunci când a venit pe lume. Aceste scutece sau turte trebuie să le pregătim cu multă dragoste şi har pentru a preaslăvi naşterea Domnului Iisus Hristos”, spune Ecaterina Hulea.

GALERIE FOTO

Pentru pregătirea aluatului, este nevoie de un kilogram de făină, un praf de sare, apă şi un sucitor. Frământarea şi coacerea turtelor durează două ore şi jumătate.

sursa: C.Mazilu

 „Folosesc un kilogram de făină, un strop de sare, apă călduţă şi apoi trec la frământat. Mai pun şi un pic ulei, să mi se întindă aluatul şi încep să frământ foarte bine. Secretul acestor scutece este în frământatul care să fie de lungă durată”, spune gospodina.

Turtele se înmoaie în apa de flori 

După ce aluatul este pregătit, turtele se întind pe o pernă curată, învelită într-o pânză albă. Ulterior, ele sunt tăiate cu un cuţit în semnul crucii. Foile subţiri se coc pe plită sau în cuptor. După ce s-au copt, turtele trebuie puse la uscat câteva ore, într-o cameră curată, ca să nu prindă mucegai.

 sursa: Cornelia Mazilu 

Între timp, gospodina pregăteşte apa de flori sau siropul din apă neîncepută. „Folosim zahăr, arome şi coaja rasă de la o lămâie. Pe turtele subţiri ca hârtia se presară miere de albine, arome, lămâie, rahat, halva şi miez de nucă din abundenţă. Prepararea turtelor se face cu casa plină, vecinele se ajută între ele şi cântă împreună colinde. Acum, în pandemie, am fost nevoiţi să ne adaptăm şi am chemat la mine doar două-trei vecine”, spune Ecaterina Hulea.

În Ajunul Naşterii Domnului, turtele împreună cu prune uscate, sarmale de post şi colaci se dau de pomană rudelor, vecinilor şi colindătorilor.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Îngrijitoarea care i-a premiat pe elevi cu ciocolată pentru că au lăsat clasa curată: „Mă fac fericită lucrurile mărunte”

Copilul-minune de la „Românii au talent” care l-a făcut pe Florin Călinescu să plângă INTERVIU VIDEO