Satul din Moldova unde au fost reînviate șezătorile. Rășchitorul și vârtelnița, la loc de cinste VIDEO

Tradiția șezătorilor de altădată a fost reînviată într-un sat din județul Galați. Localnicii se îmbracă în cele mai frumoase straie populare și vin la căminul cultural pentru a toarce lâna, a croșeta și a coase ii.

La 17 kilometri de oraşul Galaţi, în satul Odaia Manolache, Ecaterina Hulea, o fostă educatoare, continuă să păstreze cu sfințenie tradițiile populare. Lă căminul cultural din localitate, aceasta organizează șezători, unde se adună sătenii: femeile cântă, croșetează și cos ii, copiii recită poezii și ghicitori, iar bărbații împletesc mături şi întrețin voia bună.

 „Șezătoarea se desfășoară pe mai multe generații. Participă de la copii, până la bătrâni de 80 de ani. Scopul nostru este de a conserva și a transmite valorile culturale mai departe. La șezătoare noi împletim munca cu plăcutul. Gustăm bucate, cântăm, discutăm, recităm poezii, se spun ghicitori,  dar și lucrăm. Croșetăm, coasem ii și lucrăm lâna. Folosim toate procedeele învățate de la strămoșii noștri: de la scărmănat, tors, apoi folosim rășchitoarea, vârtelnița. Toate acestea duc firul până la război, unde femeia de altădată țesa tot ce îi trebuia pentru casă. Pânză pentru îmbrăcăminte și tot ce îi trebuia în jurul casei”, spune Ecaterina Hulea, coordonarea grupului „Glasul Odăieşilor” şi fosta educatoare a satului. 

La șezătoarea din acest weekend, invitați de seamă au fost mai mulți membri ai Universității Vârstei a Treia din Galați.

„Am căutat să antrenăm persoanele care au venit din oraș, deoarece ne-am gândit că nu au văzut niciodată cum se toarce lâna Nu au văzut niciodată un rășchitor.  Mare le-a fost bucuria când au văzut aceste obiecte. Și chiar le-au folosit. De asemenea, am cântat și marea le-a fost bucuria că și-au adus aminte de multe melodii foarte vechi”, spune Ecaterina Hulea.

De la orice șezătoare tradițională nu trebuie să lipsească bucatele de pe mese, glumele, ghicitorile, doinele și cântecele populare vechi. De asemenea, copiii satului participă și ei la șezătoare, unde învață tradițiile strămoșilor.

„Am vorbit în șezătoare de legenda mărțișorului, despre baba Dochia care s-a transformat în stâncă de piatră, dar și despre despre zilele babei. Este obiceiul ca între 1 si 9 martie, fiecare om să își aleagă câte o zi. Se spune că așa cum va fi acea zi, așa va fi si norocul omului în acel an. Totodată, la șezătoare, copiii au avut o covată cu știuleți de porumb. Au curățat acești știuleți și apoi cu ciocanii, care au rezultat în urma acestei operații, au construi o fântână”, povestește Ecaterina Hulea. 

În cadrul șezătorii a fost finalizat și proiectul „Iia cu dantela”, fiind amenajată și o expoziție cu frumoasele creații populare ale femeilor din satul Odaia Manolachi și Galați.

Șezătoarea s-a încheiat cu o horă mare.