Povestea fabuloasă a românului care a pus bazele expansiunii coloniale a Italiei. Era fiul eroinei Unirii din 1859
0Eugenio Ruspoli s-a născut la Ţigăneşti (judeţul Galaţi) în 6 ianuarie 1866 şi a murit ucis de un elefant în Somalia, la 14 decembrie 1893. El plecase în Africa Orientală în fruntea unei misiuni de explorare. Fiind însoţit de un detaşament militar, sub presiunea acestuia, conducătorii somalezi au semnat două convenţii prin care se puneau sub protectoratul regelui Italiei.
Un explorator născut în România, dar complet necunoscut în ţara noastră, este considerat un adevărat erou în Italia, fiind unanim acceptat de către comunitatea ştiinţifică din Peninsulă ca fiind părintele expaniunii coloniale italiene în Africa.
Numele lui este Eugenio Ruspoli şi este român după mamă şi italian după tată, fiind născut la Ţigăneşti (judeţul Galaţi) în 6 ianuarie 1866. Venirea de lume a lui Eugenio în satul moldav nu este o întâmplare. Acolo se află palatul Ţigăneşti, pe atunci proprietate a celebrei familii boiereşti Conachi (acum aparţine, în urma unei donaţii Academiei Române), iar mama lui a fost cunoscuta Ecaterina Cocuţa Conachi.
Năvalnica unionistă (să nu uităm că datorită ei complotul antiunioniştilor a eşuat) divorţase de prinţul Nicolae Vogoride (tocmai pentru că acesta era unealta otomanilor în compromiterea Unirii de la 1859) şi se recăsătorise, în 1864, cu prinţul italian Emanuele Ruspoli, urmaşul unei vaste şi celebre familii aristocrate.
Eugenio a fost al doilea copil dintre cei cinci ai cuplului, după Constantino (n.14 ianuarie 1865, Roma – d. 29 aprilie 1889, Roma) şi înainte de Mario (16 octombrie 1867, Ţigăneşti – 16 ianuarie 1963, Florenţa), Caterina (15 noiembrie 1868, Ţigăneşti – 12 august 1912, Berna) şi Margherita (7 februarie 1870, Genova – 5 iunie 1970).
Palatul Ţigăneşti este acum într-o stare jalnică FOTO C Crângan
În tradiţia familiei tatălui său, Eugenio a fost trimis să studieze la universităţi prestigioase din Italia şi Franţa, însă el a ales o viaţă aventuroasă, fiind considerat unul dintre cei mai importanţi exploratori ai Africii.
Mărturiile neaşteptate ale lui Dimitrie Ghika
Mărturii importante despre călătorile de pe continentul negru ale prinţului italo-român regăsim în surprinzătorul volum „O espediţie română în Africa”, scris acum aproape un secol de Dimitrie Ghika Comăneşti şi reeditat de editura Polirom în 2016.
Cartea amintită, care povesteşte aventura în Somalia a lui Dimitrie Ghika Comăneşti, în perioada 1895-1896, descrie pe larg explorările făcute în respectivele locuri, cu doar 2-3 ani înainte, de către Eugenio Ruspoli.
Aflăm astfel că Rupoli plecase în Africa Orientală în fruntea unei misiuni de explorare, însoţit de un detaşament militar, iar sub presiunea acestuia conducătorii somalezi au semnat două convenţii prin care se puneau sub protectoratul regelui Italiei.
Ghinionul a făcut ca la scurt timp după acest eveniment, prinţul să fie atacat de un elefant furios şi ucis. Se întâmpla la 14 decembrie 1893, cu puţin înainte ca Eugenio Ruspoli să împlinească 27 de ani.
A fost înmormântat în Somalia, cu o slujba religioasă catolică, alături de monumentul sultanului musulman Lugh. După câţiva ani, autorităţile italiene, recunoscându-i meritele, i-au împodobit mormântul cu o coloana de marmura, adusă din Italia.
Academia Italiană îl socoteşte pe Eugenio Ruspoli, pe drept cuvânt, ca fiind unul din premergătorii operei de expansiune colonială a Italiei.
Ruspoli, o familie de oameni celebri
Şi ceilalţi copii ai Ecaterinei Cocuţa Conachi şi ai lui Emanuele Ruspoli au avut poveşti spectaculoase.
Cocuţa Conachi FOTO Arhiva Muzeului Tecuci
Mario Ruspoli (şi nu Maria, aşa cum din greşeală s-a scris pe mormântul mamei sale) a fost ministru plenipotenţiar al Italiei la Bruxelles şi s-a căsătorit cu Palma de Talleyrand, nepoata faimosului ministru de Externe al lui Napoleon. Din numeroasa sa descendenţă, putem cita pe fiul sau, Carlo-Maurizio Ruspoli, ginere al marelui industriaş Gioacchino Volpi, conte di Misurata, sprijinitor financiar al lui Mussolini.
Ecaterina Ruspoli a fost sotia contelui francez Joseph-Albert de la Forest Divonne. Fiica lor Claire de la Forest Divonne s-a căsătorit cu un român, printul Vladimir Mavrocordat, care, în calitatea sa de urmaş al lui Constantin Brâncoveanu, a fost unul dintre eforii Aşezămintelor Brâncoveneşti.
Margherita a fost doamna de onoare a reginei Italiei, a fost soţia contelui Valfredo della Gherardesca, patrician din Florenta, urmaş al străvechii familii feudale menţionate de Dante, în „Divina Comedia”, della Gheradesca.