Odiseea unui tunel de cale ferată mai bătrân decât România: trece pe sub un mare oraş, a fost construit în doi ani, iar repararea lui a durat peste două decenii
0Tunelul de cale ferată trece pe sub oraşul Galaţi şi leagă gara de restul infrastructurii feroviare. A fost construit în 1896-1898, iar în 1996 a intrat în reparaţii. Acestea s-au încheiat în decembrie 2018, la 22 de ani distanţă. Tunelul are 770 de metri lungime, iar repararea lui a costat peste 20 de milioane de euro, adică 25.000 de euro pentru fiecare metru liniar.
Firul 1 al tunelului de cale ferată care leagă gara din Galaţi de reţeaua feroviară electrificată a României (Galaţi-Brăila-Bucureşti) a fost, în sfârşit, redeschis circulaţiei, după o adevărată odisee de 22 de ani, răstimp în care s-au făcut lucrări care au costat, conform devizului final, peste 20 de milioane de euro.
Amintitul tunel (cunoscut şi numele de Tunelul Fileşti) are două fire, însă din 1996, când au început amplele reparaţii de la firul 1, trenurile au circulat doar pe firul 2 (practic, sunt două tuneluri, aflate la circa 20 de metri unul de celălalt), iar acest lucru a generat întârzieri în trafic pentru că trenurile care veneau sau soseau în gara Galaţi erau obligate să se aştepte unele pe altele pentru a putea trece.
Este de menţionat şi faptul că gara din Galaţi mai are o legătură cu reţeaua naţională de cale ferată: linia veche Galaţi-Bârlad-Iaşi. Aceasta a fost inaugurată în urmă cu 121 de ani (în 1898), însă nu este electrificată şi nici nu mai prezintă siguranţă din cauza alunecărilor de teren din zona lacului Brateş şi a faptului că tunelul Tălăşmani-Docăneasa şi-a depăşit perioada de garanţie structurală.
Tunelul Fileşti, cel care tocmai a fost redeschis, are şi el o istorie aparte, având în vedere că este prima construcţie de acest fel din România care a fost realizată pe sub un oraş. A fost construit într-un timp record de numai doi ani şi jumătate (1896-1898) lucru care pare de domeniul fantaticului dacă ne gândim că, la un secol distanţă, reparaţiile au durat 22 de ani (1996-2018).
Al doilea fir al tunelului a fost construit în perioada socialistă dar, în ciuda faptului că tehnologia avansase considerabil între timp, a fost nevoie de cinci ani (adică dublu faţă de primul) pentru a fi gata: 1962-1967. Cei de la CFR Infrastructură au concluzionat, chiar cu prilejul redeschiderii firului vechi, că şi al doilea fir ar avea nevoie de consolidări costisitoare, precizând însă că, momentan, se circulă în siguranţă prin el.
Oricum, momentan prin ambele tuneluri se merge cu restricţie de viteză (maximum 30 de kilometri la oră) deoarece în cel tocmai redeschis structura trebuie lăsată să „se aşeze”, iar în cel nereparat sunt luate măsuri de precauţie.
Tunelul Fileşti de pe firul I al liniei CFR Bucureşti–Galaţi are o lungime totală de 770 de metri şi, conform expertizei pe baza căreia s-au făcut reparaţiile, „a fost construit în terenuri loessoide sensibile la umezire şi argilă nisipoasă galbenă”. Practic, el a fost conceput ca un uriaş tub din piatră şi beton, pe lângă care există un tunel tehnologic care preia şi scoate din subteran, la capătul sudic, apele provenite din izvoare şi din infiltraţiile pluviale.
Tunelul de cale ferată care trece pe sub Galaţi, în timpul lucrărilor FOTO Arhivă
Costurile pentru reparaţii au ajuns la circa 25.000 de euro pentru fiecare metru liniar, cheltuielile fiind amplificate şi de faptul că, în perioada 1996-2000, după demararea lucrărilor, pe traseul lui au apărut o serie de tasări serioase (pământul de deasupra s-a scufundat şi cu mai mult de un metru), care au avariat zeci de locuinţe şi mai multe străzi (printre care legăturile principale pe axa nord-sud a oraşului Galaţi: bulevardul Coşbuc şi strada Traian).
CFR Infrastructură a precizat că lucrările s-au desfăşurat cu foarte mari întârzieri deoarece banii s-au dat cu ţârâita. De altfel, subfinanţarea anuală a condus la mai multe întreruperi ale lucrărilor, cu mai multe implicaţii negative, ce amintesc de balada meşterului Manole: degradarea terasamentului şi abateri ale axului tunelului, atât în plan orizontal, cât şi vertical, din cauza unor tasări suplimentare. Unele lucrări au fost refăcute, din acest motiv, de mai multe ori.
Valoarea totală actualizată a lucrărilor, făcute de societatea specializată Tunele SA Braşov, a fost de peste 94 de milioane de lei (puţin peste 20 de milioane de euro), adică mai mult decât dublul costurilor estimate, în 1996, la 39 de milioane de lei.