Invenții inedite la Galați. Pâinea cu gust de friptură și berea cu extract din coajă de vinete

Cercetătorii de la Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor din Galați au creat produse inovatoare care revoluționează piața alimentară din România. Printre acestea se numără pâinea cu gust de friptură și berea cu extract din coajă de vinete.

Pe lângă acestea, viitorii ingineri au mai scos la lumină salamul dietetic și batonul proteic din soia şi zer. În spatele acestor produse inovatoare stau sute de ore de cercetare în mini-unitățile de producție ale facultății, au precizat pentru Economedia profesorii Floricel Cercel, Petru Alexe și Romulus Marian Burluc.

De 35 de ani, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor (SIA) din Galaţi pregătește unii dintre cei mai buni ingineri de industrie alimentară din România. Munca de cercetare a profesorilor și dotările stațiilor-pilot de carne, de lapte și de bere au făcut posibile aceste rezultate.

„Calitatea cercetării în industria alimentară de la Galați a rămas în prima linie și este pe primul loc chiar și în aceste condiții de aglomerare a învățământului superior de industrie alimentară. Dotările superioare ale Facultății de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din Galaţi au fost obținute din contractele de cercetare câștigate”, a explicat pentru Economedia profesorul doctor inginer Petru Alexe, fostul decan al Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din Galaţi.

Totul se face organizat la Galați. Au fost create mini-unități de producție în cadrul Facultății, denumite generic stații-pilot, unde studenții fac practică în cadrul activităților didactice curente, din timpul anului universitar. Inevitabil, munca asiduă aduce și rezultate. Studenții Facultății Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din Galaţi reuşesc în fiecare an să câştige cele mai importante premii la concursul Ecotrophelia, cea mai importantă competiţie din România în domeniul alimentar.

Salamul dietetic produs la Galați este un produs (așa cum îi spune și numele) cu mai puțin grăsimi, din carne, fiert şi afumat, care combină carnea de vită şi carnea de porc cu proteine miofibrilare din peşte, ulei de porumb nerafinat şi condimente (ulei esenţial de piper negru şi coriandru) în sistem microîncapsulat.

„Friptura nu se vede, dar se simte”

De asemenea, studenții și profesorii îndrumători de la SIA au creat și un baton proteic, cu un conţinut ridicat în antioxidanţi şi fibre, care ajută atât sistemul imunitar, cât şi peristaltismul.

Și cadrele didactice de la Facultatea de Șiința și Ingineria Alimentelor din Galați reușesc, la rândul lor, să inoveze constant în urma muncii de cercetare. Aceștia au inventat, de pildă, pâinea proteică cu un concentrat proteic de proteine miofibrilare din carne de porc, vită, pasăre sau pește, care a fost brevetată de OSIM în luna martie 2024.

Procedeul de obținere a pâinii echilibrate nutrițional în proteine reprezintă o soluție de a aduce pâinea în limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății, adică de a avea un conținut optim de aminoacizi esențiali.

Autorii (profesorii Floricel Cercel, Petru Alexe și Romulus Marian Burluc) au plecat de la premisa că pâinea normală este dezechilibrată în aminoacizi esențiali și au adăugat un concentrat proteic de proteine miofibrilare din carne (porc, vită, pasăre sau pește, extractul de proteine miofibrilare neavând nici gust, nici miros caracteristic).

„Pâinea astfel obținută ar putea reprezenta o opțiune pentru populația săracă, mare consumatoare de pâine. Politicile de realizare și distribuție, cu protecția celor săraci, trebuie să vină prin niște programe guvernamentale sau locale. Pâinea echilibrată nutrițional va trebui să existe pentru toți consumatorii, dar consumatorii cu venituri mici trebuie să beneficieze de un preț subvenționat. Pâinea echilibrată nutrițional în proteine este ca și cum ai mânca pâine cu friptură, dar friptura nu se vede, dar se simte!”, a explicat profesorul Petru Alexe pentru Economedia.

Berea cu extract din coajă de vinete

Acest tip de bere (AuberBeer) a fost inventat, în 2019, de trei profesori de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din Galaţi, Georgiana Horincar, Gabriela Râpeanu şi Iuliana Aprodu, care au venit cu un nou concept în materie de bere pornind de la tendinţa consumatorilor de a opta pentru consumul de produse naturale, fără adaos de aditivi.

În plus, prin încorporarea extractului de vinete, bogat în pigmenţi antocianici, berea a dobândit o culoare roşiatică, atractivă pentru consumatori, cu o intensitate ce variază în funcţie de conţinutul de extract adăugat, fără a modifica celelalte caracteristici senzoriale (gust, miros, limpiditate, spumare).

Produsul are proprietăţile antioxidante ale extractului din coaja vinetelor prin creşterea nivelului de compuşi bioactivi (antociani, flavonoide, compuşi fenolici) în compoziţia berii, protejând organismul de diferite boli şi având, de asemenea, un efect anticancerigen.

Inginerii din Galați

Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor se numără printre cele mai prestigioase facultăți din cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați, fiind recunoscută atât la nivel național, cât și internațional, pentru performanțele la nivel academic și în activitatea de cercetare, dezvoltare și inovare, fiind cea mai veche facultate de profil din țară. Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor și-a menținut locul în elita facultăților existente în prezent România, ca principal furnizor de educație și cercetare în domeniul fundamental Ingineria produselor alimentare și domenii conexe (biotehnologie, nutriție, alimentație publică, acvacultură).

Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor dispune de resursele necesare (infrastructură modernă, resurse umane și materiale) pentru a susține performanța academică și cercetarea științifică la nivel de excelență prin intermediul celor două centre de cercetare, ierarhizate la nivel instituțional în categoria unități de cercetare de excelență, Centrul integrat de cercetare, expertiză si transfer tehnologic în industria alimentară (BioAliment-TehnIA) și Centrul român pentru modelarea sistemelor recirculante de acvacultură (MORAS) .