Cum poate ajunge confortul duşmanul de temut al omului modern. „Conduce la dezechilibre grave, până la nivel de ADN“

Mai multe studii ştiinţifice arată că nevoia omului modern de a-şi îmbunătăţi confortul personal poate avea efecte extrem de grave asupra sănătăţii, scăzând imunitatea, accentuând depresia şi reducând semnificativ capacitatea individului de adaptare la situaţii neprevăzute.

„Confortul excesiv conduce în cele din urmă la handicapuri atât pentru creier, cât şi pentru corpul fizic. Cunosc persoane care şi-au creat confortul de care considerau că au nevoie, iar în final au ajuns la depresie. Există o conexiune dovedită între munca fizică, cea intelectuală şi recompensă. De obicei, creierul funcţionează mai bine când este recompensat. El realizează o muncă şi aşteaptă recompensa. Practic, la nivel neuronal, organismul secretă endorfine, care reprezintă pentru corp un excelent analgezic“, explică psihologul Stelian Chivu.

Prin urmare, confortul excesiv conduce la situaţia în care organismul nu mai munceşte pentru a-şi crea starea de bine, iar atunci se instalează depresia şi apar bolile fizice, lucru dovedit de mai multe studii ştiinţifice.

De pildă, în casele inteligente, proprietarul are posibilitatea să îşi aleagă peisajul pe care să îl vadă pe fereastră sau chiar în imobil, fără să ştie că astfel îşi păcăleşte propriul creier şi implicit corpul.

„Confortul care rupe o persoană de legătura cu natura conduce în final la scăderea semnificativă a imunităţii. Corpul iese din acel ciclu natural primăvară-vară-toamnă-iarnă şi inclusiv faptul că nu mai este nevoit să muncească în propria gospodărie, aşa cum o făcea anterior, conduce la dezechilibre severe, ce merg până la nivel de ADN“, detaliază psihologul Stelian Chivu.

Confortul activează lenea şi lipsa de mişcare

Confortul excesiv poate conduce chiar la introvertirea unei persoane, deoarece aceasta îşi pierde treptat dorinţa şi capacitatea de socializare. Este atât de prinsă în confortul propriei case, încât nu consideră că mai are nevoie de o ieşire cu familia sau cu prietenii.

Indiferent cât de bun ar fi filmul pe care îl vizionăm în confortul propriei case, el nu va putea înlocui niciodată căldura sufletească pe care o simţim alături de persoana iubită sau cei dragi. Situaţia este similară când alegem să gătim noi mâncarea preferată sau să gătim pentru familie, în loc să comandăm o pizza.

„Confortul excesiv şablonează, trunchează, robotizează nu numai mintea şi fizicul, ci şi sufletul. Practic, individul care are de toate şi nu îşi mai doreşte nimic, va constata mai devreme sau mai târziu că nu mai simte nevoia să mai vorbească cu nimeni, va începe să aibă probleme de natură fizică şi va realiza că starea de bine pe care o simte este una artificială, ca şi mediul în care trăieşte“, punctează psihologul Stelian Chivu.

Lenea şi lipsa de mişcare sunt activate de confort, iar după un timp persoana în cauză va constata că s-a instalat şi lenea mentală, dar şi cea emoţională. Prima problemă fizică generată de confortul excesiv se va manifesta sub forma durerilor de încheieturi.

Cum renunţăm la confortul excesiv

Problemele se vor extinde ulterior şi la nivel mental şi emoţional, iar individul va constata că intră în panică la o banală pană de curent sau dacă se opreşte apa. El va ajunge în ceea ce se numeşte paralizie mentală, emoţională şi fizică, fiind incapabil să găsească soluţii la astfel de situaţii imprevizibile.

La un moment dat, poate apărea chiar şi o lipsă a poftei de mâncare, deoarece persoana în cauză şi-a satisfăcut până atunci toate dorinţele. Emoţional, se va instala şi depresia, pentru că bucuriile pe care le are sunt artificiale, ca şi casa sau maşina care le produce.

Remediile pentru a ieşi din starea de confort sunt simple şi uşor de pus în practică. Ieşi în natură, comunică mai mult cu familia, prietenii şi în general cu lumea. Este important să cunoşti şi alte persoane şi să înveţi de la ele că poţi trăi la fel de bine şi fără o casă care îţi satisface toate dorinţele.

„Este bine ca persoanele care vor să scape de confortul excesiv, să înceapă activităţi de voluntariat la centre pentru bătrâni sau care ajută copii proveniţi din familii defavorizate, ori centre pentru animale. Dacă ajungi un sclav al propriului confort, mai devreme sau mai târziu vei plăti preţul, iar acesta va fi dureros. Urmăreşte să te descoperi prin aceste activităţi, iar prin noile tale calităţi încearcă să îi ajuţi pe ceilalţi. Vei ajunge la o stare de bine, la o mulţumire sufletească, pe care tot confortul din lume nu o poate înlocui“, concluzionează psihologul Stelian Chivu.