Conacul în care s-a plănuit Unirea Principatelor este restaurat, după ce a fost afectat de inundații. Istoria tristă a clădirii
0Simbol al Unirii Principatelor Române de la 1859, Conacul lui Costache Negri a intrat într-un amplu proces de consolidare și restaurare. Clădirea a fost sediu de CAP, apoi muzeu. A fost grav afectată de inundații de-a lungul anului.
Lucrările de restaurare au început deja, iar la final, Casa Memorială “Costache Negri”, cunoscută și drept „Conacul de la Mânjina” după vechea denumire a localității Costache Negri, își va recăpăta strălucirea vremurilor de altădată.
„Conacul ascunde aproximativ 200 de ani de istorie, fiind locul în care veneau des Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Alecu Russo, Ion Ionescu de la Brad, Dimitrie Bolintineanu sau Vasile Alecsandri. De altfel, Conacul de la Mânjina este unul dintre cele mai frumoase și mai importante monumente istorice ale județului nostru”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.
Lucrările sunt implementate de către Institutul Național al Patrimoniului, în cadrul unei investiții de peste un milion de euro.
Conacul se află în comuna Costache Negri (fostă Mânjina) din judeţul Galaţi, la aproximativ 40 de kilometri de oraşul Galaţi. În clădirea fostului deputat, pârcălab şi diplomat pe lângă curţile europene, aveau loc întâlnirile de taină ale generaţiei care au făcut posibilă Unirea Principatelor. Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza erau invitaţi frecvenţi ai conacului.
Reşedinţa de la Mânjina avea un teren de 16.422 metri pătraţi, construcţia veche în suprafaţă de 294 mp, precum şi anexe şi garduri. Suprafaţa casei, raportată la casele ţărăneşti existente la începutul secolului al XIX-lea, denotă că era cu adevărat o reşedinţă boierească. Conacul era construit în stilul unei locuinţe ţărăneşti din Moldova.
Transformat în sediu C.A.P după colectivizare
Costache Negri a murit la vârsta 64 de ani, pe 28 septembrie 1876. În iulie 1914, regele Ferdinand a semnat decretul prin care conacul a primit numele de „Costache Negri”. Salvarea casei de la Mânjina a preocupat Preşedinţia Consiliului de Miniştri de atunci. S-a alocat suma de 500.000 lei către Prefectura judeţului Covurlui, pentru cumpărarea casei lui Costache Negri de la Mânjina.
Lucrurile au stagnat deoarece se apropia războiul. Regimul comunist, instaurat la 6 martie 1945, nu a mai îngăduit recunoaşterea străduinţelor lui Negri, casa de la Mânjina devenind după colectivizare, ca multe alte conace, sediul C.A.P-ului din comună. De abia la 2 iunie 1968, cu ocazia aniversării a 120 de ani de la Revoluţia din 1848, imobilul a fost amenajat ca muzeu, deschizându-se Casa memorială Costache Negri.
În anul 1943, clădirea a fost declarată monument istoric şi s-a luat hotărârea de a fi transformată în muzeu. De abia în 1968, conacul familiei lui Costache Negri devine muzeu. În cele şapte săli ale conacului se regăsesc mobilier şi piese de artă decorativă, din renumite stiluri europene, ce erau la modă în saloanele boiereşti din perioadă. Sunt expuse şi bunuri culturale, cu valoare memorială, legate de personalităţi precum: Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza.
De-alungul anilor, conacul a fost afectat de inundaţiile din localitate. De asemenea, hruba casei, folosită în perioada paşoptistă ca loc de refugiu, este şi ea degradată. Ultimele reparaţii serioase s-au făcut în 1996.