Când oamenii buni devin răi? Analiza psihologului: „Devii rău atunci când nu iubeşti“

Termenii ”bun” şi ”rău” sunt relativi, iar diferenţa o face ceea ce psihologii numesc proporţia 51%-49%. Balanţa se înclină pornind de la gânduri şi emoţii, care determină o anumită conduită.

De la început trebuie făcută clar distinţia între ceea ce se înţelege prin ”bine şi ”rău”. Noţiunea de bine şi rău, din punct de vedere psihologic, este relativă. De multe ori ajutăm pe cineva şi constatăm ulterior că, de fapt, i-am făcut rău. Sunt alte persoane atât de dornice să facă un bine, încât ajung să îl impună cu forţa, iar rezultatul este de cele mai multe ori contrar.

Există cazul unei persoane care a forţat o rudă să meargă la medic pentru analize. Rezultatele analizelor au fost greşite, iar ele indicau că persoana respectivă avea o problemă medicală extrem de gravă. Persoana în cauză a intrat în depresie şi, chiar dacă după o perioadă a repetat analizele şi a constatat că nu avea nicio problemă, nu a mai reuşit să iasă din acea stare.

”Pentru fiecare individ, binele şi răul este o noţiune relativă, dar ea are totuşi o constantă, o linie de mijloc, care diferenţiază aceste noţiuni”, explică psihologul Stelian Chivu. Unei persoane îi place să asculte muzică, ceea ce este cât se poate de normal, dar dacă dă boxele la maxim, deranjează vecinii. S-a ajuns astfel la o noţiune de compromis, numită convieţuire ecologică. Revenind la exemplul anterior, dai muzica tare, dar o pui în căşti şi astfel nu îi deranjezi pe cei  din jurul tău.

Raportul 51-49%

În psihologie, este folosit raportul 51-49%, ca o formă de echilibrare. ”Oamenii buni devin răi când au trecut de la 51% bunătate către 49% răutate. Este necesară o precizare. Poţi fi bun şi rău la nivel de gânduri, poţi fi bun şi rău la nivel de emoţii, există bunul şi răul la nivel fizic, sub formă de sănătate sau boală. Cine are gânduri rele, e posibil să se îmbolnăvească, cine va avea gânduri pozitive, e posibil să se însănătoşească”, precizează psihologul Stelian Chivu.

Ce produce declicul şi răstoarnă echilibrul în raportul 51%-49%? Ei, bine, el se face după teoria saltului prin acumulare. Acest lucru se produce, de regulă, în timp şi e nevoie de o picătură, care să umple paharul. Aşa cum cineva poate să evolueze în bine, altcineva poate să involueze în rău.

Sunt persoane perfect normale, care la un moment dat îşi pierd controlul şi declară că nu ştiu ce s-a întâmplat cu ele. De fapt, a fost o acumulare în timp, de această dată în rău, iar un eveniment a declanşat totul. Asta înseamnă că persoana respectivă trece dintr-o zonă de conştienţă într-una de inconştienţă.

”Conform legii rezonanţei, persoana în cauză este atrasă de gânduri rele sau persoane negative. Când tu te gândeşti cu frică, cu teroare, cu suspans la un eveniment, cum ar fi un examen, cum vei fi la acel examen? Tu construieşti mental şi emoţional totul, până când ajunge să se materializeze fizic. Când eşti conştient de gândurile tale, atunci te poţi controla”, explică Stelian Chivu.

Cum funcţionează corupţia?

Totul reprezintă energie, inclusiv banii şi puterea. Când o persoană este prinsă luând şpagă, este asemeni unui alcoolic care nu reuşeşte să controleze energia alcoolului. Cu cât sunt mai mulţi bani, cu atât energia este mai mare, iar tentaţia pe măsură.

”Când îi propune cineva o şpagă considerabilă, politicianul sau funcţionarul nu rezistă acestei tentaţii. Astfel, o persoană despre care se spunea că este pâinea lui Dumnezeu este supus acestei energii a banilor şi pur şi simplu nu mai rezistă. Aşa se explică şi ce face hoţul. El face din furat un mod de viaţă”, susţine psihologul Stelian Chivu.

Sunt persoane care au tot ce le trebuie în viaţă şi totuşi fură. De ce? Pentru că nu reuşesc să controleze energia banilor. Deşi persoana în cauză ştie că nu e bine să fure, că nu e social, o face pentru că îi generează adrenalină şi excitabilitate.

Sunt persoane care vor pur şi simplu să facă o trăsnaie. S-au plictisit de viaţa monotonă şi vor să treacă pentru scurt timp de cealaltă parte, vor să vadă cum e să fii rău.

”Dacă eşti rău 1%, datorită legii atracţiei se generează un rău mai mare. Ajungi astfel din rău în mai rău. Iată ce înseamnă rezonanţa, evoluţia atât  în sensul răului, cât şi în sensul binelui. Ce face diferenţa este mintea, controlul minţii, emoţiile. Către ce tindem, către pace mentală sau dezechilibru emoţional atunci când facem un rău?”, ne declară Stelian Chivu.

Există şi o situaţie mai aparte, a persoanelor născute într-un anturaj care este implicat doar în fapte antisociale. Aceste persoane au şanse ce tind spre zero să revină pe drumul cel bun, cu excepţia cazurilor când conştientizează că ce fac este rău.

E posibilă schimbarea?

Scuze se vor găsi întotdeuna, de pildă mulţi infractori cred că toată lumea s-a coalizat împotriva lor.

În concluzie, oamenii buni devin răi atunci când nu sunt suficienţi de buni, atunci când se găsesc într-un echilibru precar. ”Devii rău atunci când nu iubeşti. Nu poţi să faci rău cuiva când iubeşti şi când nu înţelegi energia unităţii. Este ca atunci când te uiţi la degetele unei mâini şi înţelegi că nu poţi face rău unui deget fără să sufere toată mâna. Oamenii buni devin răi când îi văd pe cei din jurul lor ca entităţi separate, ceea ce ar legitima în mintea lor acţiunile contrare legii”, explică Stelian Chivu.

Natura este un exemplu de unitate. Ea nu va avea nevoie niciodată să acumuleze ceva în plus. Până şi paraziţii se dezvoltă atât cât să supravieţuiască. În cazul oamenilor, acumularea de bogăţii sau putere nu cunoaşte limite.