Topul regionalismelor din Moldova. Ce înseamnă „hojmalău“, „tocmagi“, „zămnic“ sau „răzlăghit“

Specialiştii spun că graiul moldovenesc reprezintă o parte însemnată a limbii române, acoperind circa o treime din teritoriul unde se vorbeşte româneşte.

„Poziţia în cadrul limbii române a graiurilor moldoveneşti se poate stabili urmărind pe hărţile atlaselor lingvistice ariile de răspândire ale unor particularităţi de limbă, de exemplu ale unor cuvinte moştenite din latină, păstrate din substratul autohton sau împrumutate din alte limbi”, precizează profesorul Nicolae Saramandu.

Regionalisme din Moldova

• Coşer - loc de stocare a grânelor amenajat din scânduri şi plasă de sârmă;
• Poloboc - butoi din lemn;
• Urdiniş - deschizătură a stupului pe unde intră şi ies albinele;
• Zămnic - beci;
• Huşte - tărâţe fermentate din care se face borş;
• Colţuni - ciorapi împletiţi din lână;
• Chişleag - lapte acru;
• Chisăliţă - prăjitură făcută din mălai şi lapte acru;
• Maieră – ficat;
• Tocmagi - tăieţei;
• Ogheal – plapumă;
• Perje – prune;
• Bortă – gaură;
• Coşarcă – coş împletit din nuiele;
• Chişcă - preparat culinar din intestine de porc;
• Hojmalău - om mare cu minte de copil;
• Nadiceancă - şaretă, trăsură mică;
• Noaten - miel care a împlinit un an;
• Răzlăghi - a se relaxa;
• Acastău - spânzurătoare;
Graiul moldovenesc, grai latin

În secolul XVIII, marele om de ştiinţă Covatius, pomenind într-o scriere de a sa despre graiul moldovenesc, este de părere că în zona Moldova se folosesc foarte multe cuvinte latineşti, chiar mai multe decât au italienii.

“Este lucru de mirare că graiul moldovenesc are mai multe vorbe latineşti decât graiul italienesc, cu toate că italianul locuieşte astăzi acolo unde a locuit altădată romanul. Poate că totuşi nu este chiar de mirare, căci italienii şi-au alcătuit un grai la multă vreme după aceea”, este de părere Covalius.

O poezie „anonimă”, care circula în Moldova încă de pe vremea lui Creangă şi care este semnificativă în acest sens.

La bunica în Moldova,
Undeva e "încotrova".
Puiul scurmă-n "rumeguş",
Iar ardei i-un "chipăruş".
Cocostârcul este barză,
Curechi una e cu "varză".
Un ciorap e un "colţun",
"Perjele"-s prune din prun.
Şi "povidla" e magiun
Plapuma, cum zicem noi
E "oghial" la Dorohoi.
Un copil ce s-a lovit
Plânge fiindcă s-a "pălit".
Un cartof i-o "barabulă"
Ori zici cuşmă, ori căciulă.
"Doniţa" e "cofăiel",
"Romaniţa"-i muşeţel.
Ce-i basma e şi "tulpan",
Iar un miel de peste-un an,
În Moldova e "cârlan".
Fumul iese din "hogeag"
Şi iaurtul e "chişleag".
"Păpuşoi" zic la porumb
Şi nu nasture, ci "bumb".
Nu livadă, ci "pomăt",
Nu zăpadă, ci omăt.
Zi-mi bunică, dacă poţi, ce-s eu?
Tu? Un "ghilimoţ",
Dar român cum suntem toţi.