Sentinţă amânată în dosarul lui Marian Oprişan. Judecătorii se vor pronunţa pe 18 decembrie
0Magistraţii Curţii de Apel Cluj au amânat pentru 18 decembrie pronunţarea în dosarul Căprioara, avându-l ca principal învinuit pe Marian Oprişan, preşedintele Consiliului Judeţean Vracnea. Decizia va fi una definitivă.
Judecătorii Curţii de Apel Cluj au decis să amâne pentru data de 18 decembrie pronunţarea sentinţei în dosarul de corupţie al şefului consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan. Acesta, împreună cu ceilalţi cinci inculpaţi, au fost achitaţi în primă instanţă, la Judecătoria Cluj Napoca.
În rechizitoriul întocmit de procurori se arată că în această cauză totul a pornit în anul 2004, când Consiliul Judeţean Vrancea a primit de la Guvernul Năstase 1,9 milioane de dolari pentru balastarea a 41 de drumuri comunale.
Lucrările au fost atribuite unor firme neeligibile, după cum au arătat procurorii DNA, conduse de afacerişti apropiaţi lui Marian Oprişan. Un alt cap de acuzare în dosarul lui Oprişan a fost şi modul în care s-a făcut achiziţionarea Complexului Turistic „Căprioara”, aflat la patru kilometri de Focşani, în jurul căruia Oprişan şi familia lui deţin opt hectare de teren.
Oprişan este învinuit că a alocat ilegal, fără avizele necesare de la CJ, nu mai puţin de 1,7 milioane de lei, pentru achiziţia complexului, întocmind şi o adresă falsă, prin care cerea 300.000 de lei din fondul de rezervă al Guvernului, bani utilizaţi tot pentru achiziţia complexului.
Rechizitoriul mai arată că, în perioada 2003-2005, Oprişan ar fi folosit hotelurile "Rucăr" din Soveja şi "Hanul dintre Vii" din Câmpineanca, aflate în patrimoniul CJ Vrancea, pentru organizarea unor acţiuni de protocol în valoare de 520.000 RON. "Potrivit legii, acesta nu putea să finanţeze respectivele locaţii, decât introducându-le în circuitul public", explică procurorii.
Conform calculelor anchetatorilor, prejudiciul creat Ministerului Transporturilor este de circa 1,5 milioane de euro, cel creat bugetului CJ Vrancea se ridică la aproximativ 600.000 de euro, iar cel creat in dauna Guvernului ajunge la circa 75.000 de euro