Secretul ascuns în inelele din aur descoperite la Coasta Banului. La ce le foloseau femeile din Epoca Bronzului
0Patru inele din aur cu buclă au fost descoperite în urma unor săpături arheologice din anii '70, în interiorul unor morminte, provin din Epoca Bronzului.
Între anii 1962 şi 1984, în comuna Dumbrăveni-judeţul Vrancea, în site-ul arheologic de la Cândeşti, s-au făcut mai multe descoperiri arheologice. Printre piesele de valoare găsite de cei care au săpat în locul denumit “Coasta Banului” se numără şi trei inele cu buclă din aur, un alt inel din aur, cu spirală, fiind descoperit în anul 1979, în localitatea Coroteni din comuna Slobozia Bradului.
Acestea se află în tezaurul Muzeului Vrancei şi datează, potrivit specialiştilor, din perioada Epocii Bronzului.
„Cele trei ineluşe din aur descoperite la Cândeşti fac parte din inventarul a două morminte de inhumaţie şi au fost găsite în dreptul capului celui înhumat, ceea ce demonstrează că ele constituiau obiecte de podoabă capilară. Într-unul din morminte a fost găsit un singur inel de buclă din aur, iar în alt mormânt, pe lângă cele două inele, s-a mai descoperit şi o amuletă din os. Sunt din Epoca bronzului, datând din anii 2200-1800, înainte de Hristos. Presupunem că mormântul făcea parte dintr-un ring de piatră aflat în centrul necropolei, în care înhumările se făceau respectându-se categoriile sociale, precum şi rangul ocupat de fiecare în cadrul familiei”, descrie Aurora Emilia Apostu, muzeograf la Muzeul Vrancei, în lucrarea Cronica Vrancei, tezaurul descoperit de arheologi.
Podoabele aparţineau unor femei din înalta societate
Potrivit specialistului, inelele de buclă indică poziţia socială a persoanei înhumate, cel mai probabil soţia unei căpetenii, afirmaţie bazată pe faptul că în mormintele necropolei s-au găsit şi inele de bronz. Cele trei podoabe descoperite sunt din bară de aur simplă, tehnica folosită fiind cea de turnare în tipar. Este vorba despre aur de 18 karate, de gramaje diferite, între 0,88 grame şi 2,75 grame.
Cel de-al treilea inel descoperit în necropola de la Cîndeşti se afla într-un mormânt de copil, probabil o fetiţă care făcea parte dintr-o familie bună şi este format dintr-o spirală din bară de aur romboidală în secţiune, cu capetele îngroşate şi îndoite spre interior.
“Are o stare de conservare foarte bună. Este asemănător celorlalte inele din aur de tipul A amintite, dar este mult mai mic. A fost realizat prin turnare în tipar şi cizelare şi este din aur. Este inel de buclă de tip A şi aparţine Culturii Monteoru. Podoabele descrise sunt printre cele mai importante şi valoroase descoperiri ale anului 1976, de la Cândeşti, ceea ce le-a conferit dreptul de a fi clasate ca tezaure”, susţine Aurora Emilia Apostu.
Descoperirile arheologilor sunt extrem de valoroase şi vin să dovedească faptul că aceste comunităţi tribale erau bogate şi aveau ateliere de prelucrare a obiectelor, fie că vorbim de aur sau de bronz. O altă ipoteză nu exclude posibilitatea să fi existat astfel de ateliere în zonele aurifere, iar între triburi se făceau schimburi de obiecte.
Lucrate cu măiestrie
Cât despre al patrulea inel din aur cu buclă, în greutate de 1,5 grame, descoperit în anul 1979 la Coroteni, pe locul unde s-a aflat fostul CAP, acesta este lucrat dintr-o bară trefilată, cu capetele ascuţite şi petrecute unul peste altul formând un oval.
“Inelul de la Coroteni avea aceleaşi întrebuinţări ca şi cele de la Cândeşti, adică pentru prinderea buclelor din păr sau ca ornament. Aparţine Epocii Bronzului mijlociu (Cultura Monteoru) corespunzătoare anilor 3.500 - 2.200 î.H. Putem afirma că inelele de buclă din tezaurul Muzeului Vrancei constituie - valori inestimabile ale patrimoniului judeţean, dovedind măiestria şi arta monteorenilor de a realiza bunuri care să dăinuiască peste veacuri”, mai precizează Aurora Emilia Apostu.
Mai puteţi citi: