Descoperire arheologică de excepție în Vrancea. Dovezi ale unei locuiri de peste 7.500 de ani în Movilița

O echipă de arheologi a descoperit patru straturi de locuire într-un sit din comuna Movilița, dovedind continuitatea vieții din neolitic până în epoca fierului. 

O echipă de arheologi a descoperit în comuna Movilița, județul Vrancea, urmele unei locuiri umane continue care datează de peste 7.500 de ani, din perioada neolitică și până în epoca fierului. Situl arheologic de la punctul „Islaz” aduce informații esențiale despre evoluția culturală din regiunea Moldovei și confirmă că zona a fost locuită fără întrerupere timp de milenii. 

Un sit cu patru etape de locuire

Potrivit Muzeului Vrancei, cercetările arheologice desfășurate în punctul „Islaz”, aflat la aproximativ un kilometru sud de satul Movilița și 2,5 kilometri nord-vest de Diocheți Rediu, au scos la iveală patru niveluri distincte de locuire, aparținând unor epoci și culturi diferite: neoliticul (cultura Ceramicii liniare, cca 5.500–5.000 î.Hr.), eneoliticul (cultura Precucuteni, cca 5.000–4.500 î.Hr.), epoca bronzului (cultura Noua, cca 1.500–1.200 î.Hr.) și epoca fierului (secolele I î.Hr.–I d.Hr.). 

De la o locuință arsă la descoperiri valoroase

Primele săpături, realizate în toamna anului 2021, au vizat o locuință arsă aparținând culturii Precucuteni. Ulterior, în campaniile din 2024 și 2025, cercetările au fost extinse și au inclus atât metode non-invazive, cât și noi sondaje arheologice.

„Având în vedere starea de conservare precară a sitului, în toamna anului 2021 au început cercetările arheologice în acest punct, în zona unde se profilau fragmentele de pereți prăbușiți. A fost evidențiată o locuință incendiată Precucuteni, cercetată parțial”, se arată în comunicatul Muzeului Vrancei.

În urma acestor investigații, au fost descoperite mai multe obiecte semnificative: vase ceramice, o fibulă din epoca fierului și o groapă de epoca bronzului, aparținând culturii Noua. Totodată, la baza stratului arheologic, a fost identificat un depozit bogat de ceramică neolitică, caracteristică culturii Ceramicii liniare.

O secvență arheologică valoroasă, bine conservată

Specialiștii au remarcat faptul că, în ciuda unor decapări care au afectat partea superioară a depunerilor antropice, au fost conservate bine straturile mai vechi. „Se păstrează in sit o depunere bogată din perioada eneolitică, cu cel puțin două orizonturi de construcții, care pare, la prima vedere, relativ bine conservată”, au explicat cercetătorii. Locuința incendiată Precucuteni identificată în 2021 a fost regăsită și în noul sector excavat, extinzându-se pe întreaga suprafață a secțiunii.

O contribuție majoră la cunoașterea trecutului

Această descoperire întărește ideea că zona actualului județ Vrancea a fost un punct important de locuire umană încă din cele mai vechi timpuri. Prezența a patru niveluri de locuire succesive, acoperind mai bine de șapte milenii, oferă o imagine amplă asupra continuității și transformărilor culturale în spațiul carpato-danubiano-pontic.

„Săpăturile au confirmat că partea superioară a depunerilor antropice a fost distrusă prin decapări, însă sondajele din 2024 și 2025 au permis identificarea unui material ceramic neolitic relativ abundent, la baza depunerilor antropice, atribuit Culturii Ceramicii Liniare (5.500 – 5.000 î.Hr.)”, au explicat cercetătorii.

Descoperirile importante din punctul „Islaz” au fost posibile datorită unei echipe multidisciplinare formate din arheologi de la Muzeul Vrancei, Muzeul Județean Buzău, Institutul de Arheologie din Iași și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Alături de aceștia au participat voluntari, printre care Ionuț Stănescu și elevi ai Liceului Teoretic „Ioan Slavici” din Panciu.