De unde vine expresia „nodul gordian“

Perioada în care expresia „nodul gordian“ a fost folosită are legătură cu domnia regelui macedonean Alexandru cel Mare.

Deseori, când nu găsim o rezolvare la o problemă complicată, ne folosim de expresia Nodul Gordian pentru a găsi o soluţie imediată.

Ea îşi originea în anul 333 înainte de Hristos, în perioada lui Alexandru cel Mare. Conducătorul macedonian se îndrepta cu armata sa spre Frigia, iar la intrarea în oraş, în templul lui Jupiter, se afla un car cu care plugarul Gordius, proclamat rege, intrase în capitală.

La acest car, devenit simbol al regalităţii, nodul care lega oiştea de jug era atât de meşteşugit lucrat încât capetele nu puteau fi găsite şi nici nodul desfăcut vreodată.

“Un oracol prevestise că cine va izbuti să desfacă acest nod, numit mai târziu gordian, fiindcă era de la carul lui Gordius, va deveni stăpânul împărăţiei asiatice. Ajungând în Frigia cu trupele sale, Alexandru Macedon, care tocmai înainta spre Asia, află de oracol. Şi, întrucât visa să cucerească această împărăţie, încercă să dezlege nodul: o dată, de două ori, de trei ori. Nereuşind, a scos paloşul şi…a tăiat nodul”, potrivit dicţionarului scris de I. Berg.

Înainte de a tăia nodurile, Alexandru cel Mare a exclamat: "Nu contează modul în care aceste frânghii vor fi dezlegate".

Cert este că în cazul lui Alexandru cel Mare, profeţia a dat roade şi a continuat să cucerească Egiptul şi fâşii mari din Asia, înainte de moartea sa, prematură,  la vârsta de 32 de ani.

Wiliam Shakespeare a folosit expresia în una din operele sale, când a scris despre Henric al V-lea că acesta a fost apreciat pentru abilitatea sa de a "desface" nodul Gordian al politicii.

“De-i vorba de război, parcă înalţă
Un cântec despre crunte bătălii.
Politica o descâlceşte iute,
Făcând din Nodul Gordian jartieră,
Încât şi vântul stă ca să-l asculte
Şi să vibreze calm pentru auzul
Celor ce cată mierea vorbei sale.” (Viaţa regelui Henric al V-lea)