Cum ne pregătim pentru un posibil cutremur. Ce trebuie să conţină rucsacul de urgenţă
0Seismicitatea zonei Vrancea este una dintre cele mai interesante din lume, nu numai din punct de vedere al energiei cutremurelor care se produc aici, ci şi prin faptul că seismele mari se produc cu anumite regularităţi.
Vrancea nu va fi niciodată scutită de cutremure mari, fie că acestea se petrec la intervale de 40 de ani, fie la 100 de ani. Pe calcule statistice se bazează şi specialiştii în seismologie, pentru că nu s-a inventat în lume şi nici nu va fi posibil să se inventeze un sistem privind aflarea din timp a unui cutremur.
Din acest motiv, pregătirea pentru un posibil cutremur trebuie să reprezinte o preocupare permanentă din partea autorităţilor şi nu numai, lucru care nu prea se întâmplă.
Dragoş Dănilă, specialist în seismologie la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului a explicat, în exclusivitate pentru „Adevărul”, cum să abordăm un posibil cutremur. Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să ştim că locuim sau muncim într-o clădire rezistentă la cutremur.
„După cutremurele din 1940, dar mai ales din 1977, am înţeles mai bine de ce s-au prăbuşit clădirile, ce nu a funcţionat bine şi ce trebuie să facem pentru a le proiecta să reziste la cutremur, mai ales la cele adânci. Dacă nu ştim cât de sigură este clădirea, trebuie să apelăm la un expert, capabil să poată analiza structura. Pasul doi este să ştii cum te comporţi la un cutremur. Este general valabil sfatul să vă adăpostiţi sub o masă sau birou rezistente şi aştepţi să treacă cutremurul”, spune Dragoş Dănilă.
Mitul tocului uşii, contestat
Specialistul spune că adăpostirea sub tocul uşii nu este deloc o soluţie dacă nu ştim cum este construită clădirea, pentru că tocul uşii poate să nu fie sub o grindă, fiind mai sigură adăpostirea lângă pereţii de rezistenţă.
„Nu este deloc recomandat să stai sub tocul uşii dacă nu ştii cum este construită clădirea, dacă tocul uşii este sub o grindă sau nu. Deci sfatul este să stai în interiorul casei, lângă pereţii de rezistenţă, eventual ghemuit, dar nu sub tocul uşii. Poate chiar lângă uşa de la intrare, să apuci să o deschizi pentru a evita blocarea ei”, mai precizează Dragoş Dănilă.
Foarte important este şi rucsacul pentru situaţii de urgenţă, care nu trebuie să lipsească din nicio casă.
„Rucsacul trebuie să asigure supravieţuirea a două-trei zile. Dacă eşti prins sub dărâmături, măcar ai ce-ţi trebuie la îndemână. Rucsacul trebuie să conţină apă suficientă, mâncare neperisabilă, cum ar fi conserve, miere sau un baton de ciocolată, care îţi oferă energie, lanternă pentru lumină, telefon pentru comunicare, trusă de prim ajutor. Este oarte important este să ai în casă, cum ai şi la maşină, un extinctor, în cazul în care nu s-a prăbuşit clădirea, dar ţevile de gaz sunt rupte. Este suficientă o scânteie pentru izbucnirea incendiului”, a mai precizat specialistul.
Vă mai recomandăm: