Amorul dintre revoluţionarii paşoptişti Ana Ipătescu şi Nicolae Golescu. „A stârnit valuri în Bucureşti“
0Ana Ipătescu este una dintre figurile feminine remarcabile ale României, graţie eroismului de care a dat dovadă în Revoluţia de la 1848.
Născută la Bucureşti în anul 1805, într-o familie de burghezi, Ana Ipătescu a beneficiat de o educaţie intelectuală împotriva voinţei mamei sale vitrege care i-a interzis învăţătura.
Aşa se face că la vârsta de 22 de ani, Ana fuge de acasă şi peste încă un an se căsătoreşte cu un arendaş, pe nume Dimitriu Ivancea, mariaj care nu rezistă nici patru ani, acesta făcând tot ce i-a stat în putinţă să păstreze zestrea Anei.
Cum un necaz nu vine niciodată singur, în acelaşi an tânăra îl pierde şi pe tatăl său, a cărui avere a fost disputată inclusiv de unul dintre argaţii săi.
Ameninţată cu sărăcia, Ana se recăsătoreşte cu funcţionarul Nicolae Ipătescu, care lucra la Departamentul Visteriilor. Acesta şi-a dus soţia deseori la întâlnirile secrete ale societăţii secrete Frăţia, unde i-a cunoscut pe liderii care aveau să formeze guvernul provizoriu după izbucnirea Revoluţiei de la 1948: Nicolae Bălcescu, Christian Tell, Nicolae Golescu, Ion Ghica şi C. A. Rosetti.
Ion Heliade Rădulescu scria despre Ana Ipătescu: „O doamnă se deosebea de asemeni prin entuziasmul ei. Ea avea la dânsa coroane de flori pe care le arunca în trăsurile membrilor guvernului”
De altfel, pe 19 iunie 1848, Ana Ipătescu apare descrisă în fruntea pro-revoluţionarilor, la eliberarea guvernului provizoriu arestat în urma unui complot.
În fruntea revoluţionarilor
„Guvernul provizoriu este arestat la 19 iunie 1848, ceea ce i-a determinat pe oamenii adunaţi pe străzi să dea înapoi. În acel moment crucial apare Ana Ipătescu, dinspre podul Mogoşoaiei. Era înaltă, cu bucle date pe spate şi ţinea în mâini două pistoale încărcate. Striga cât o ţinea gura: „Moarte trădătorilor! Tineri, curaj, salvaţi libertatea!”. Poporul prinde noi puteri, datorită ei, şi ia cu asalt palatul domnesc, după care eliberează guvernul prizonier. Ana a salvat pentru moment revoluţia munteană - în momentul ce mai important. Ziarele o elogiază pentru gestul ei eroic”, scrie Arina Avram, în cartea „Femei celebre din România”.
Din guvern făcea parte şi Nicolae Golescu, iar în epocă s-a speculat mult pe o presupusă relaţie de dragoste pe care o avea cu acesta, un bărbat chipeş şi cuceritor.
Nicolae Golescu - revoluţionar paşoptist, fost ministru de Război şi prim-ministru după 1860 Sursa MApN
"Într-adevăr, cel vizat se pare că era Nicolae Golescu. Domn pământean, chipeş şi cuceritor, a fermecat-o pe tânăra burgheză. Povestea de amor dintre cei doi, deşi nu apare în documente sau însemnări, a stârnit valuri în Bucureşti. Golescu a fost adevăratul motiv al răzvrătirii ei", potrivit cercetătorilor din cadrul Academiei Române şi al Muzeului National de Istorie.
După evenimentele de la 1848, Ana Ipătescu şi-a trăit restul vieţii retrasă şi s-a stins din viaţă la 1875, la vârsta de 70 de ani.
Astăzi, numeroase străzi din ţară şi unităţi de învăţământ îi poartă numele, dar istoricii nu s-au aplecat foarte mult asupra studierii vieţii sale.
Vă mai recomandăm:
Smaranda Apostoleanu, femeia care i-a dat imbold lui Gheorghe Apostoleanu în politica mare