VIDEO Broasca ţestoasă găsită pe plaja de la Vadu, eliberată în Marea Neagră pentru a-şi găsi drumul spre locul de baştină

Broasca ţestoasă din Marea Mediterană, găsită la începutul acestei săptămâni pe plaja de la Vadu şi îngrijită de către specialişti din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii Constanţa, a fost eliberată, sâmbătă, în Marea Neagră, pentru a-şi găsi drumul spre locul de baştină.

O echipă din cadrul Complexului de Ştiinţe ale Naturi Constanţa a plecat, sâmbătă, cu broasca ţestoasă din specia Caretta Caretta în zona Mangalia pentru a-i da drumul în apă.

Directorul complexului, Adrian Bîlbă, a declarat că a decis să elibereze ţestoasa în extremitatea sudică a litoralului românesc, acolo unde are mai multe şanse să găsească un curent cald care să o ducă în Marea Mediterană. De asemenea, a fost preferată acea zonă pentru a evita navele din porturile Constanţa şi Agigea, în condiţiile în care prezenţa acestora ar fi putut să-i dăuneze ţestoasei.

Reprezentanţii Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii i-au implantat broaştei un cip ca în cazul în care va fi prinsă în plasele pescarilor sau va ajunge din nou pe un ţărm să poată fi identificată.

“Broasca ţestoasă a plecat în largul Mării Negre, în extremitatea sudică a litoralului românesc, acolo unde îşi va găsi şanse mai mari să prindă un curent costier sudic cald, care să o ducă în apele calde sudice”, a explicat Adrian Bîlbă.

Broasca ţestoasă de mari dimensiuni a fost găsită, în 6 septembrie, de către pescari, pe plaja de la Vadu.

Directorul Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii din Constanţa, Adrian Bîlbă, declara că broasca respectivă este din specia Caretta Caretta, fiind denumită şi “cap de buştean”. 

“Zona nativă cea mai apropiată pentru ţestoasă este Insula Zakynthos din Grecia, unde este şi o rezervaţie şi unde se reproduc. O broască care poate ajunge în medie până la 200 - 300 kilograme, dar sunt şi exemplare care ajung  la 500 de kilograme şi până la doi metri în diametru. Este broasca cea mai comună mărilor şi oceanelor, înoată chiar cu 40 de kilometri la oră. Când ajunge la dimensiuni mari părăseşte şi Marea Mediterană, mergând în Oceanul Atlantic, în zona Mării Sargaselor”, spunea directorul Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii.

Potrivit acestuia, broasca a ajuns în Marea Neagră păcălită de curenţii calzi şi cel mai probabil era nemâncată de mai mult timp pentru că nu a avut cu ce se hrăni. Directorul mai spunea că dacă iarna o prindea în Marea Neagră broasca ţestoasă nu ar fi supravieţuit deoarece are nevoie ca apa să aibă peste 18 grade, iar în curând această temperatură va scădea.