Vestigii excepţionale descoperite recent în Marea Neagră de un scafandru: epave de nave de luptă, amfore şi ceramică

Un scafandru profesionist constănţean a făcut descoperiri de excepţie în această toamnă, care dovedesc încă o dată faptul că Marea Neagră este un sit arheologic.

Pascale Roibu, de 37 de ani, scafandrul care în ultimii ani a adus la suprafaţă vestigii remarcabile ale lumii antice în Delta Dunării, continuă să îşi urmeze pasiunea. În urma scufundărilor pe care le-a făcut în această toamnă în Marea Neagră, în apropierea oraşului Constanţa, a descoperit alte urme ale vechilor locuitori ai vechiului Tomis. 

Cel mai impresionat artefact, dat de vechimea sa, este o ancoră de piatră, cu care navigatorii de altădată îşi ancorau ambarcaţiunile, pentru a nu pieri în furtunile de la Pontul Euxin. „Am descoperit o ancoră din perioada romană, aproape pietrificată. Se observă până şi inelul de prindere care furtunile de adânc l-au desprins de fusul ancorei“, spune Pascale Roibu. Tot din aceeaşi perioadă par să provină şi resturi ale unor cupe în care strămoşii noştri îşi depozitau grânele, dar şi bucăţi de amfore sau platouri ceramice. 

În apropiere de Portul Tomis a descoperit un fragment de marmură, datat la prima vedere în perioada antică. Alte blocuri de calcar şi ceramică, care par a face parte dintr-o construcţie antică, zac şi acum pe fundul mării, aşteptând să le descoperim povestea. 

Dovadă că navele străine nu colindau Mare Neagră doar în scopuri paşnice sunt ghiulele de tun, care zac nemişcate pe fundul Mării Negre. 

Pe jumătate astupate în nisip, mai sunt şi comori de dată mai recentă, cum ar fi vase de cupru.

Marea Neagră ascunde comori nu numai în zona Constanţei, ci şi mai la sud, scafandrul descoperind în zona Costineşti epava unei corăbii din perioada romană. Zona, spune el, este foarte greu accesibilă, în mare parte a timpului fiind acoperită de nisip. 

Scafandrul profesionist Pascale Roibu spune că epavele situate la o adâncime mai mare de 25 de metri nu pot fi vizitate decât de scafandrii profesionişti. Primul curs pentru începători se numeşte open water, şi în timpul orelor cei pasionaţi de adâncurile apelor învaţă să supravieţuiască până la o adâncime de 18 metri. În medie, costul unui curs este de 250 de euro. Pentru cei mai avansaţi există cursul numit advance open water. Ele se pot face la toate diving centurile din ţară.

Toate artefactele descoperite au fost filmate şi fotografiate, însă nu au fost atinse. Conform legii, ele sunt obiecte de patrimoniu.

Pe lângă descoperirile sale, scafandrul a avut şansa să filmeze şi să fotografieze căluţi de mare, o specie protejată, şi să se bucure de dansul delfinilor care i-au ţinut companie. 

Pasiunea lui Pascale Roibu pentru descoperirea de comori i-a fost insuflată de bunica sa, din localitatea Zebil din judeţul Tulcea, un sat înconjurat de apele Deltei. „Îmi spunea la ceas de seară legende cu piraţi care îşi îngropau comorile, cu focuri care apăreau şi dispăreau misterios de pe faţa pământului. Aşa că, începând de mic, am început să sap prin locurile natale. Aveam doar 17 ani când am descoperit amfore sfărâmate, fragmente de vase din ceramică neagră lustruită şi o monedă de bronz, pe care le-am predat muzeului din sat. Am aflat mai târziu că moneda a fost bătută la Histria, iar amforele îşi aveau originea în insulele Thassos şi Rhodos“, povesteşte căutătorul de comori.

După ce a devenit scafandru, împreună cu Iulian Rusu, cu care era coleg, a făcut echipă şi au plecat să descopere hidroavioane scufundate în Lacul Siutghiol. Cele două epave, provenind de la aparate de zbor germane, au fost duse la Muzeul Marinei din Constanţa. Apoi, şi-au îndreptat atenţia către Delta Dunării. Pe braţul Sulina a descoperit corpul unei corăbii de război şi mai multe ghiulele.