Tur virtual printre operele lui Ion Jalea, sculptorul care a lucrat toată viaţa cu o singură mână
0Muzeul de Artă Constanţa sărbătoreşte duminică, 14 noiembrie 2021, Ziua Dobrogei. Muzica clasică şi arta vizuală se vor reuni în secţia de sculptură a instituţiei de cultură constănţene.
Periplul virtual propus de Muzeu de Artă Constanţa introduce publicul în spaţiul dobrogean, aşa cum a fost el surprins în operele sculptorul Ion Jalea.
Colecţia de sculptură, aflată în Muzeul „Ion Jalea”, secţie a Muzeului de Artă din Constanţa, este formată din peste 200 de lucrări donate de sculptorul dobrogean şi familia sa instituţiei de artă constănţene.
Cu ocazia Zilei Dobrogei, publicul va avea acces on-line la expoziţia permanentă cu lucrările aflate în patrimoniul muzeului constănţean, pe ritmurile creaţiei muzicale camerale intitulată „Cocoşul”, compusă de maestrul Ulpiu Vlad, sub inspiraţia operelor sculptorului Constantin Brâncuşi. Lucrarea, compusă special pentru violonista Diana Jipa şi pianistul Ştefan Doniga, face parte din Proiectul „Music 4 All”, susţinut de Secretariatul General al Guvernului României, în cadrul programului de proiecte dezvoltate de Serviciul pentru Dezvoltare Comunitară.
Înregistrarea realizată de cei doi muzicieni, violonista Diana Jipa şi pianistul Ştefan Doniga, în spaţiile muzeului de sculptură constănţean, în scenariul şi regia producătorului Mihai Toma, va fi disponibilă publicului, în premieră, duminică, 14 noiembrie 2021, de la ora 12.00, pe conturile de Facebook ale instituţiei de artă constănţene şi ale celor doi artişti. Difuzarea acestui eveniment cultural-artistic se va realiza doar on-line, urmare a situaţiei epidemiologice cu care ne confruntăm.
Muzică clasică şi opere ale lui Ion Jalea foto: Muzeul Artă Constanţa
Sculptorul Ion Jalea
Autor a numeroase monumente, statui, busturi, reliefuri, compoziţii alegorice, sculptorul Ion Jalea s-a născut la Casimcea, în judeţul Tulcea şi a sculptat toată viaţa doar cu o mână, deoarece şi-a pierdut mâna stângă, încă din tinereţe, în Primul Război Mondial.
„Locul în care s-a născut şi amintirile legate de primele creaţii artistice l-au determinat pe sculptorul dobrogean să rămână ataşat de meleagurile natale pentru toată viaţa sa. Cultul pentru formă şi observarea realităţii, în special a figurii umane, inspirate nu de puţine ori din dimensiunea rurală a vieţii dobrogene, au stat la baza viziunii sale creatoare”, spun reprezentanţii Muzeului.
Legătura cu ţinutul dobrogean avea să fie demonstrată de artist printr-o serie de portrete sau sculpturi de mici dimensiuni, în care trăsăturile, portul sau ocupaţiile locuitorilor s-au materializat în adevărate studii antropologice. Lucrări, precum Lăptărese, Prăşitoare, Femei la semănat, Oameni cărând saci, Portret de fată, revelează măsura dragostei pe care artistul o purta oamenilor simpli, din rândul cărora el însuşi provenea. Figuri înşiruite, ce par să repete un ritm al muncii grele, sunt, pentru artist, mai degrabă simboluri decât persoane anume. Cu portretele abia schiţate şi trupurile împovărate de muncă, ele reprezintă un fragment din viaţa aspră a locuitorilor Dobrogei.
Citeşte şi:
Unde s-a dus farmecul de altădată al litoralului românesc. Imagini „în oglindă” peste ani
A murit scriitorul dobrogean Ion Roşioru. Era poreclit „Domnu' Trandafir de Hârşova“