Ținutul românesc devenit un El Dorado pentru jefuitorii de situri arheologice, o imensă hartă a comorilor

În județul Constanța sunt semnalate și înregistrate aproape 500 de situri arhelogice, de la așezări din epoca bronzului și a fierului, până la situri dacice sau din epoca romană, necropole sau fortificații de apărare, aflate în întreaga regiune.

Specialiștilor le place să spună că e aproape imposibil să scoți o lopată de pământ din pământul Dobrogei fără să aduci o comoară la suprafață. Minuni arheologice au fost descoperite în cele mai neașteptate zone din județele Constanța și Tulcea, însă multe dintre situri au fost doar inventariate ca atare, fără a putea fi însă vizitate. 

Așa cum arheologii știu că această regiune este o patrie a vestigiilor, tot așa o știu și căutătorii de comori care văd în zona de la malul marii un adevărat El Dorado, unde se pot îmbogățiți ușor, chiar dacă este ilegal. 

Harta comorilor

Cei mai nemulțumiți din cauza jefuitorilor de situri arheologice sunt specialiștii. „Există o listă a Ministerului Culturii cu peste 400 de situri arhelogice, întocmită pentru Dobrogea în anul 2015. De atunci și până acum au mai fost făcute câteva zeci de astfel de descoperiri. Bineînțeles, unele nu sunt accesibile sau sunt greu accesibile, nu sunt șantiere arheologice acolo, ca să fie ușor vizibile, însă ei, cei care umblă cu detectoare de metale, știu exact unde sunt aceste locuri”, spune Aurel Mototolea, directorul Muzeului Național de Istorie Națională și Arheologie Constanța. 

„Scopul lor e să găsească metale prețioase, pe care să le vândă pe piața neagră sau măcar monede din bronz sau argint ori artefacte pe care speră să le vândă muzeelor. Legal, cei care acționează cu detectoare de metale nu au voie să caute sau să sape în siturile arhelogice, ci doar în alte zone. Mulți însă fac acest lucru, fără să fie observați, și provoacă multe pagube”, spune arheologul. 

Specialiștii arată că arheologia nu se rezumă la monede, bijuterii și artefacte, ci și la contextul în care au fost găsite. 

„Să spunem că găsim la o anumită adâncime o monedă, într-un strat de cenușă. Putem stabili atunci că a fost un incediu, o invazie barbară, o luptă, în funcție și de datele istorice pe care le avem. Pentru noi, o monedă poate spune multe lucruri, putem aduce informații cu care să completăm istoria”, spune Aurel Motolea.

Din punctul său de vedere, ar trebui monitorizați și cei care folosesc detectoare de metale în mod legal.

Comoară în sticle de plastic

Periodic, polițiștii din Constanța descoperă cazuri de căutători de comori: fie îi prind în flagrant în siturile arheologice, fie îi găsesc în momentul în care dau anunțuri ca să vândă ce au furat din patrimoniul arheologic al României. Ultimul caz a fost în 22 octombrie, când trei bulgari au fost depistați la punctul de trece a frontierei Negru Vodă, în timp ce încercau să își scoată “prada” din țară. 

„Poliţiştii de frontieră ai Gărzii de Coastă au descoperit, la controlul asupra mașinii, într-o sticlă din plastic, nu mai puţin de 62 de monede cu inscripții în limba latină, precum şi patru obiecte. De asemenea, au fost găsite trei detectoare de metal folosite, cel mai probabil, pentru descoperirea de comori arheologice. În cauză, a fost întocmit dosar penal pentru export ilegal al bunurilor de patrimoniu, precum și  pentru accesul cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic”,  a declarat Andrei Ene, purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coasta Constanța. 

Potrivit unui expert în numismatică de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cele mai multe monede sunt din bronz şi argint și sunt de proveniență romană, cel mai probabil din secolul al IV-lea d. Hr, având inscripții în latină, iar o mică parte ar putea fi proveniență medievală, probabil otomane, și ar fi putut fi sustrase din mai multe situri arheologice din Dobrogea.

„Obiectele şi monedele au fost lăsate în custodia arheologilor de la Muzeul de Istorie Constanța, care le vor expertiza și ulterior vor stabili valoarea lor şi importanţa pentru patrimoniul dobrogean”, a declarat Andrei Ene.

Din păcate, cazul bulgarilor nu este singular. În anul 2021, polițiștii au ridicat o comoară constând în 99 de monede din perioadele romană şi medievală, de la un bărbat din localitatea constănțeana Movilița, dar și mai multe detectoare de metale. Acesta obișnuia să le vândă pe Internet și este, în prezent, judecat pentru braconaj arheologic.  

Ce riscă jefuitorii

Căutătorii de comori riscă pedeapsa cu închisoarea.

„Potrivit dispozițiilor articolului 26 din OG nr. 43/2000 accesul cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic, fără autorizarea prealabilă, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Așadar, în funcție de constatările organelor de urmărire penală, urmează a fi angajată răspunderea celor care au efectuat căutări/săpături în zone cunoscute că sit arheologic”, a declarat avocatul Liviu Cristescu, din cadrul Baroului Constanța.

De asemenea, pentru cei care încearcă să și scoată aceste obiecte din țară, legea prevede o pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.