Teroarea la care au fost supuşi evreii în lagăre: „M-au bătut punându-mă pe o masă, iar apoi dându-mi 25 lovituri cu bastonul de cauciuc în tălpile picioarelor“
0Cel puţin doi preoţi greco-catolici s-au opus regimului de teroare la care au fost supuşi evreii în ghetourile din Transilvania de Nord.
Înainte de a fi duşi la Auschwitz, evreii din Transilvania de Nord au fost ţinuţi în ghetouri. În ghetou, evreii au suportat schingiuiri inimaginabile, pentru a mărturisi locul unde au ascuns eventuale obiecte de valoare, scrie Ioana Coman în „Holocaustul evreilor din Transilvania de Nord: etape istorice şi mărturii“ publicat în Caietele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
Autorităţile maghiare din Huedin s-au remarcat pentru cruzimea manifestată faţă de cei anchetaţi. Depoziţia soţiei lui Emanuil Czobel, care a fost transportată din Huedin la Cluj, demonstrează acest fapt: „În ghetoul din Cluj am fost interogaţi şi cercetaţi din nou sub supravegherea şi conducerea lui Boldizsár Paul şi Szentkuti, care au venit împreună cu soţiile ca să se distreze asupra modului cum erau batjocoriţi şi bătuţi. Şi pe mine personal aceştia doi m-au bătut punându-mă pe o masă, iar apoi dându-mi 25 lovituri cu bastonul de cauciuc în tălpile picioarelor. M-a bătut atât Boldizsár, cât şi Szentkuti. După aceasta mi s-au pus creioane între degetele mâinilor; tot aceşti doi învinuiţi mi-au produs nişte dureri foarte mari, aşa că, în urma acestei torturi, nu am mai putut ţine nimica cu mâna vreo săptămână. Tot cu mine, în acelaşi timp, a mai fost bătută de către aceşti doi învinuiţi soţia lui Judovits Calman, care, după această bătaie, timp de trei săptămâni a fost tot bolnavă, iar pe drum spre Auschwitz a şi murit”.
Împotriva regimului de teroare la care au fost supuşi evreii s-au ridicat mai multe voci. Una a fost cea a episcopului Diocezei Greco-Catolice Cluj-Gherla, Iuliu Hossu, care a cerut credincioşilor să ofere ajutor evreilor, printr-un mesaj transmis, la începutul anului 1944, în „Curierul Creştin”. Conform mărturiei părintelui Al. Nicula, secretar al episcopului Hossu înainte şi după anul 1940, episcopul Hossu a făcut chiar o vizită în interiorul ghetoului de la fabrica de cărămidă din cartierul Iris, în mai 1944, încercând să ofere încurajări celor închişi şi chiar ajutându-i cu hrană, atunci când era posibil.
O altă personalitate demnă de remarcat este cea a episcopului romano-catolic de Alba Iulia, Áron Márton, care, la 18 mai 1944, a ţinut o predică în Biserica Sfântul Mihail din Cluj, condamnând persecuţiile la care erau supuşi evreii. De asemenea, a adresat scrisori prefecturii şi poliţiei Cluj, primului-ministru maghiar şi Ministerului de Interne.
Vă mai recomandăm: