Sărbători de iarnă pe front: „Soldaţii murdari stau în jurul focurilor făcute în vetrele tranşeelor acoperite cu foi de cort şi cetină“
0Alexandru D. Madgearu, fost comandant de companie în Regimentul 10 infanterie, a povestit viaţa pe care o duceau soldaţii în tranşee în Primul Război Mondial.
Alexandru D. Madgearu povesteşte în însemnările sale despre viaţa grea a soldaţilor români din timpul primei conflagraţii mondiale. Iată câteva fragmente:
„Compania este încă în sector de pază pe Mreaja. Oamenii n-au echipament, e frig, e umed. Insectele şi-au făcut apariţia iar soldaţii n-au rufe se schimb şi posibilitatea să se îmbăieze.
Se lasă zăpada groasă. Cald dimineaţa, şi seara frig. Noroc că am executat câteva lucrări săpate în stâncă cu câteva unelte. Începusem a face şi baracă... Oamenii stau până la terminare tot în corturi pe care stă a doua zi zăpada groasă.... Soldaţii îs ca sălbaticii: nespălaţi, murdari, plini de pământ şi cu mantalele arse.
22 noiembrie/5 decembrie 1916.
E frig, copacii acoperiţi cu ţurţuri groşi care mereu se formează din lapoviţa deasă şi măruntă ce se lasă din ceaţa cu miros de toamnă târzie. În tranşee, soldaţii murdari din timpul lucrului de peste noapte, stau în jurul focurilor făcute în vetrele tranşeelor acoperite cu foi de cort şi cetină. Stau îngrămădiţi şi şuşotesc în taină întâmplări de-ale lor.
Mă dau pe lângă ei cu sfatul, cu vorba; cel puţin, au avut hrană şi tutun. Şi de asta sunt mulţumiţi, căci încolo, de!, oameni necăjiţi...
Îi îmbrăţişez cu dragoste aşa cum sunt ei, desculţi şi cu haina arsă de focul jarului de sub cort, cu mantaua lungă şi strânsă în spate cu sfori de care mai atârnă o foaie de cort ori un bidon ciocănit, cu capele îndesată strâmb pe capul mare, nebărbierit, încruntat, înnegrit şi posomorât de asprimea vieţii de până acum.
Pribegia a tăiat brazde adânci peste obrazul purtat în nevoile lui de altă dată. Dar în ai lui ochi a rămas licărirea bunătăţii sufleteşti şi îndurarea. Ce soldat bun avem! Ce bună plămadă pentru oştirea minunată ne-a dăruit Dumnezeu! Unde sunteţi voi, oamenii mari conducători? Daţi-ne încălţăminte, îmbrăcăminte, hrană, unealtă! Dar voi sunteţi departe. Ispăşiţi şi voi păcatele voastre. Ani întregi aţi furat şi aţi lăsat oamenii străini să-şi bată joc de ţara noastră. Ochiul vostru n-a vegheat pentru binele patriei şi oştenilor săi“.
Fragmentele sunt preluate din „Note din războiul de reîntregire a neamului“, de Alexandru D. Madgearu, volum apărut la Editura Militară.
Alexandru D. Madgearu (1892-1980) a absolvit Liceul "Unirea" din Focşani (1911) şi Şcoala militară de infanterie de la Bucureşti (1913). După participarea la al doilea război balcanic, a luptat în Primul Război Mondial ca locotenent şi apoi căpitan în Regimentul 10 Infanterie. Însemnările sale zilnice acoperă o mare parte din desfăşurarea campaniilor din 1916 şi 1917, aducând numeroase informaţii relevante pentru operaţiunile militare văzute din perspectiva unui comandant de companie, îndeosebi pentru ofensiva în Transilvania, luptele din Munţii Buzăului, bătăliile de la Mărăşti şi Oituz.
Vă mai recomandăm: